O privire de ansamblu asupra ultimelor evenimente din jurul Realitatea TV: pierderea licenței și întoarcerea lui Gușă în politică

Realitatea TV și-a pierdut licența, după ce Consiliul Național al Audiovizualului a sesizat că nu există temei legal de prelungire a acesteia; patronul aceleiași televiziuni s-a reîntors la originile politice, în partidul în care a debutat la începutul anilor 2000, cu doar o zi înainte ca CNA să voteze viitorul postului. Această succesiune de evenimente și-a făcut loc în paginile în întreaga presă din România și deschizând, totodată, o discuție despre posibilul conflict de interese apărut odată cu adeziunea unui patron de presă la un partid și mizele acestei mișcări.

”Membru simplu, cu funcția de Cozmin Gușă”

Intrarea lui Cozmin Gușă în mediul politic nu a venit ca o surpriză. Practic, el s-a întors la originile sale, în Partidul Social Democrat, unde și-a început cariera propriu-zisă de politician în 2001, devenind secretarul general la PSD. Presa vremii se referea la Gușă ca fiind cel mai apropiat om al lui Adrian Năstase, premierul din acea vreme, însă în 2003 acesta s-a retras din partid și s-a reorientat către formațiunea ce urca din ce în ce mai mult pe val: Partidul Democrat. Un an mai târziu, Gușă s-a ocupat de campania pentru prezidențiale a lui Traian Băsescu, însă la începutul lui 2005, acesta a părăsit PD și și-a făcut Partidul Inițiativei Naționale.

La jumătatea anului 2018, Gușă spunea, într-un interviu pentru Bugetul.ro, că nu s-ar întoarce niciodată în politică. Provocat de reporter să își imagineze în ce partid ar intra, la nivel ipotetic, acesta a spus: ”N-am niciunul. Dacă facem acest exercițiu de imaginație, n-am niciunul (…) PSD-ul pe care-l cunosc cel mai bine, sunt un fel de doctor în PSD, a devenit un partid pe persoană fizică și această persoană fizică nici măcar nu este de aliura unui Adrian Năstase sau Mircea Geoană, este cineva refuzat de idee și cu tare grave de educație sau comportament”.

Înțelegem, deși formularea este una voalată, că ”persoana fizică” la care face referire este Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD, care acum execută o sentință de trei ani și jumătate. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care Gușă s-a decis să intre în PSD ca un ”membru simplu, cu funcția de Cozmin Gușă” – așa cum a spus într-un interviu pentru Hotnews.ro, recent. În această ordine de idei, este puțin mai clar și ce-i leagă, la o primă vedere, pe patronul Realitatea și pe vicepremierul Paul Stănescu – care apar împreună, alături de primarul Sectorului 1, în poza care anunța (re)intrarea formală a lui Gușă în rândurile PSD. Stănescu a încercat, pe vremea când Dragnea încă îi conducea pe social-democrați, să îl dea jos pe acesta printr-un ”puci” politic, cum l-a numit presa, fără rezultat. Desigur, animozitatea pentru Liviu Dragnea nu ar fi singurul motiv ce i-ar lega pe Gușă și Stănescu, însă acuzațiile aduse de către patronul Realitatea în intervențiile televizate lui Dragnea și puciul nereușit al vicepremierului pot reprezenta un punct comun al celor doi.

Ba chiar, pentru a oferi și mai multă claritate situației actuale, e necesar să ne întoarcem pe 12 octombrie, când Stănescu menționa pentru Europa Liberă că în PSD ar trebui aduși ”alți oameni”, precum Vasile Pușcaș, Adrian Năstase, Cozmin Gușă, Vasile Dâncu.

Partidul Realitatea și acuzațiile aduse PSD

Într-un mod ironic, adeziunea la PSD a lui Cozmin Gușă vine la un an și puțin de când când acesta a anunțat intenția înființării Partidului Realitatea. Tot atunci, acuza formațiunea politică din care acum face parte că a ”luat decizia închiderii Realitatea TV, fie prin falimentare, fie prin preluare de către stat”. 

Partidul propus de Gușă era, deontologic vorbind, o ciudățenie. Din punct de vedere al eticii profesionale, poate exista un conflict de interese atunci când un jurnalist își asumă un rol politic, chiar și când are colegi majoritar din aceeași industrie. Totuși, la vremea aia, patronul Realitatea spunea că ”Meseria de gazetar este o meserie ca oricare alta, nu are incompatibilitate cu politica”. Făcând o trecere în revistă a ocupațiilor lui Cozmin Gușă, înțelegem de ce nu poate aborda o viziune asemănătoare cu cea propusă de Codul Deontologic al Jurnaliștilor. E, totuși, de admirat, că acesta nu joacă un ”rol” dublu, de apărare a eticii profesionale și de patron/fost jurnalist cu experiență în domeniul politic.

Planul de a ”reîmprospăta” scena politică a României prin oferirea oportunității unor oameni de presă pare, acum, istorie. Ideile propuse de către Gușă în a doua jumătate a anului 2018 sunt umbrite atât de proaspăta adeziune la PSD, precum și de problemele mult mai stringente ale postului TV.

Conflictul de interese nu-i de ieri, de azi 

La 16 ani de la despărțirea de social-democrați, Gușă revine în ”familie”. Poza cu Cozmin Gușă, Daniel Tudorache și Paul Stănescu a făcut până seara înconjurul online-ului și al televiziunilor, discutându-se diversele ipoteze ale reintrării bruște în partidul acum ”de opoziție” din Parlament. Pe lângă mizele politice, s-a vorbit și despre independența postului condus de Gușă.

În bula mea de pe Facebook, prietenii virtuali ridicau problema aservirii Realitatea TV PSD-ului. Discuția venea, concomitent, și cu ipotezele lansate de câteva instituții media privind achiziția companiei-mamă a Pro TV de către un personaj cu legături cu Rusia, semn că cel puțin un segment din public își face griji privind obiectivitatea informațiilor livrate odată cu cele mai recente schimbări din industrie.

Totuși, e destul de târziu să vorbim despre o posibilă aservire a politicii editoriale a Realitatea. Spun asta referindu-mă, mai repede, la dublul rol al lui Cozmin Gușă, acela de ”simplu membru” al PSD și de patron al unei televiziuni, în contextul în care nu e prima sa întâlnire cu viața de pe scena politică. Înainte de a fi patron de presă, a fost politician și consilier. Înainte de asta, a fost un jurnalist. Dacă ar fi să judecăm lucrurile din prisma posibilului conflict de interese apărut, realitatea e că acesta ar fi existat de dinainte. Și nu de câteva luni – așa cum declara Cozmin Gușă într-un interviu acordat Hotnews, că lua în considerare să facă acest pas – ci de ani buni, încă din martie 2013, când Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru au obținut acțiuni majoritare la Realitatea.

Ce vreau să subliniez este că formalizarea susținerii unei formațiuni politice de către o persoană din mass-media (patron sau jurnalist) este un filtru ce nu-și dovedește, întotdeauna, acuratețea. Nu ar trebui, însă, nici să fie un factor decisiv în modul în care este privită o instituție media, ci mai degrabă este necesară o analiză a politicii editoriale – și nu mă refer neapărat la cazul Realitatea.

Dacă doriți, mergând pe firul cronologic al evenimentelor explicate de către Gândul, au planat semne de întrebare asupra Realitatea TV încă de când a vândut Prigoană. Nu atât de mult pe partea editorială, ci din punct de vedere al modului în care tranzacțiile – multe la număr și asupra cărora autoritățile române au avut întrebări – au fost făcute. Citez din sursa menționată anterior:

”În august 2013, procurorii anticorupţie i-au audiat pe Sorin Ovidiu Vîntu, pe fiica acestuia, Ioana Vântu, dar şi pe Cozmin Guşă, în calitate de martori într-un dosar în care se făceau cercetări privind modul în care s-a făcut preluarea acţiunilor Realitatea Media, după ce Elan Schwartzenberg a ieşit din acţionariatul trustului. Existau suspiciuni că Realitatea Media ar fi fost preluată în mod abuziv de societatea Strategies Research Investments SRL, ai cărei acţionari erau Cozmin Guşă şi Maricel Păcuraru. Totodată, anchetatorii verificau şi modul în care Elan Schwartzenberg a cumpărat acţiuni din Realitatea Media”, scrie Gândul. 

Realitatea, licența, investigația, CNA-ul

Reintrarea în politică a lui Gușă a venit chiar cu o zi înainte ca și Consiliul Național al Audiovizualului să dezbată soarta Realitatea TV, a cărei licență expira în decursul acestei săptămâni. În ședința de marți, CNA a decis că legea nu permite aprobarea cererii de prelungire a licenței. Deși postul poate depune o contestație, decizia luată pe 29 octombrie intră în vigoare miercuri, cu un minut înainte de miezul nopții.

Pledoariile ținute de reprezentanții televiziunii au fost dublate de încercările editoriale, de înțeles dintr-o anume perspectivă, ale site-ului Realitatea.net de a ”îndupleca” Consiliul. Duminică, pe 27 octombrie, publicația online prelua o analiză scrisă de Lumeapolitica.ro despre cum ar putea ajunge CNA în instanță. Pe scurt, jurnaliștii de la Lumeapolitică.ro scriu: ”Dacă nu prelungesc licența Realitatea TV, membrii CNA încalcă direct Legea 504/2001 și devin pasibili de abuz în serviciu”, făcând o comparație între cazul televiziunii menționate și cel al excluderii Universității Craiova de către Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal.

Radu Herjeu, membru al CNA, a reacționat și el la publicarea de către site-ul realitatea.net a articolului amintit anterior: „Denunţ public tentativele de presiune asupra membrilor CNA prin «articole» de presă în care li se spune cum pot ei plăti despăgubiri de milioane de euro dacă respectă Legea Audiovizualului în cazul unui vot negativ acordat solicitării de prelungire a licenţei unui post de televizune! În condiţiile în care există toată deschiderea Consiliului de a înţelege exact (prin întâlniri cu reprezentanţii ANAF, ai postului respectiv şi jurişti) extrem de complicata situaţie juridică a firmei care deţine licenţa, tocmai pentru a putea lua o decizie corectă, în concordanţă cu prevederile legale!“, conform Adevărul.ro.

Decizia CNA venită în decursul zilei de marți a fost dublată de o decizie a Consiliului ca Realitatea Plus să preia programele Realitatea TV. Licența acestui post TV mai puțin cunoscut a fost, conform Gândul, cerută în ianuarie 2013 – cu câteva luni înainte ca Gușă și Păcuraru să intre oficial în acţionariatul Realitatea Media SA – de către o altă firmă a celor doi asociați, Geopol International. Elan Schwartzenberg a încercat, în mai același an, să întoarcă decizia CNA – afirmând că deține mărcile Realitatea Media -, însă Tribunalul București a admis la scurt timp revocarea contractului prin care compania lui Schwartzenberg deținea mărcile societății pe acțiuni.

Rămâne în continuare de văzut ce parcurs va avea atât Cozmin Gușă în PSD, cât și cum va gestiona Realitatea TV trecerea programelor la Realitatea Plus. De luat în considerare este și aparenta coincidență a reîntoarcerii patronului televiziunii la politică cu o zi înainte ca CNA să discute viitorul postului TV, eveniment ce a generat atât în presă, cât și în mediul online, discuții privind modul în care ar putea fi afectată politica editorială a Realitatea.