Mai puțin de 1% dintre companiile din România înțeleg efectele dezinformării
Dacă mai era nevoie de vreun argument în privința implementării educației media, iată o concluzie îngrijorătoare: sub 1% dintre companiile din România înțeleg efectele dezinformării și acționează în consecință. Iar pierderile financiare nu sunt minore. La nivel mondial, fake news-urile cauzează pierderi financiare de aproximativ 78 de miliarde de dolari anual.
În România, pericolul pe care îl reprezintă dezinformarea nu numai pentru democrație, cât și pentru sectorul financiar, încă nu este luat în serios. O analiză realizată de compania Corporate Intelligence Agency indică că mai puțin de 1% dintre firmele românești iau măsuri pentru a se proteja împotriva informațiilor false, scrie Start-up.ro.
Cum pierd afacerile bani
Ne-am obișnuit să vorbim de dezinformare în contexte mai apropiate vieții de zi cu zi. Acum câteva luni, cea mai importantă știre falsă care a fost lansată pe piață se referea la creșterea masivă a prețurilor la benzină – ceea ce a dus la o îmbulzeală la benzinăriile din toată țara.
Însă victime ale informațiilor lansate în spațiul public cu intenție pot să fie și afaceri. De exemplu, sursa citată amintește despre pierderile suferite de o bancă din România în 2019, după ce au fost lansate pe piață zvonuri conform cărora aceasta nu dispune de numerar. Rezultatul a fost dezastruos, clienții băncii grăbindu-se să își retragă banii din conturile bancare.
Cum să te aperi de dezinformare
”Mecanismul de protecție” împotriva dezinformării nu diferă foarte mult de la victimă la victimă. În principal, propria judecată este cea mai la îndemână armă. După cum am explicat și în alte articole, dacă ceva pare prea rău ca să fie adevărat, e posibil ca așa să fie – apocalipsele nu vin peste noapte. Și dacă totuși pare că asteroidul se apropie periculos de mult, nu strică să căutăm detalii suplimentare și-n altă parte.
Expunerea constantă la informații este o altă cale pentru a dobândi un simț critic. Sigur, pe fiecare dintre noi ne îngrijorează presupusa dispariție a unui produs de pe piață, însă reacția pe care ar trebui să o avem nu ar trebui să fie impulsivă – așa cum s-a întâmplat la începutul pandemiei, când lumea s-a îmbulzit să-și cumpere hârtie igienică, spre nemulțumirea celor care au întârziat în realizarea ”proviziilor”.
Pe de altă parte, companiile ar trebui să ia în serios fenomenul și, de ce nu, să ceară ajutorul unor persoane care cunosc particularitățile dezinformării în era social media.
Articole asemănătoare
STUDIU: Americanii își recapătă încrederea în presă
Justiția rusă oprește un proces împotriva lui Navalnîi, adâncind temerile privind dispariția acestuia
Un ONG din Marea Britanie susține că este momentul potrivit pentru a conștientiza nevoile presei
Google lansează programul de licențiere de știri, News Showcase, în Franța
Misterul dispariției unui jurnalist din Arabia Saudită