Libertatea presei, pusă în pericol de slăbirea statului de drept și violență. Urmează o perioadă decisivă pentru jurnalism

Libertatea presei se află pe un teren periculos chiar și în regiunile cu principii democratice puternice, următorii ani reprezentând o încercare pentru jurnalismul mondial.

Într-un raport publicat pe 21 aprilie, organizația non-guvernamentală Reporters without Borders identifică cele mai mari probleme cu care se confruntă jurnaliștii, în munca lor de zi cu zi. Cu toate că indicele general cunoaște o creștere relativă, situația în țările cu probleme se acutizează, pe măsură ce relația dintre mass-media și stat se acutizează.

Gradul de represiune din partea autorităților diferă de la regiune la regiune, însă și în Europa – care este cea mai bine cotată zonă din punct de vedere al numărului de state libere – există cazuri în care forțele de ordine au atacat presa. Cel mai cunoscut caz este al protestelor ”vestele galbeme”, când reporteri aflați la fața locului au fost ținta gazelor lacrimogene. În state precum Rusia, autoritățile au folosit exprimări vagi pentru a condamna jurnaliști incomozi, anti-Putin.

Violențele sunt o altă problemă majoră, care pun în pericol viitorul libertății presei. RSF a identificat numeroase amenințări cu moartea destinate jurnaliștilor, multe dintre acestea fiind rezultatul unor campanii cu iz politic.

”În Spania (locul 29), agresiunile comise împotriva jurnaliştilor de către susţinătorii partidului de extremă dreapta Vox se adaugă la violenţele duse de separatişti în timpul manifestaţiilor din Catalonia. În Austria (locul 18), în Italia (locul 41) şi în Grecia (locul 65), extrema dreaptă critică regulat reporterii de teren într-un context de ostilitate crescut în privinţa migranţilor”, se arată în analiza realizată de RSF privind situația din Europa.

În mediul online, cele mai multe hărțuiri destinate reporterilor din regiunea scandinavă vin din țări precum Iran, China sau Rusia.

Nici protejarea principiilor deontologice nu reprezintă o prioritate pentru anumite state europene. Germania, de exemplu, lua în calcul pedepsirea folosirii datelor nedepstinate publicului, în timp ce în România, autoritățile au făcut presiuni asupra jurnaliștilor pentru a-și dezvălui sursele.

ONG-ul Reporters without Borders mai afirmă că GDPR a fost folosit în România ca și scuză pentru a nu furniza informații de interes public.

Și pierderea vieții este un pericol întâlnit pe toate continentele. În cazul Europei, în 2019 un reporter irlandez a fost ucis în timp ce documenta niște conflicte locale, în timp ce în Rusia mai bine de 35 de jurnaliști profesioniști au fost uciși în ultimii 20 de ani.

CORONAVIRUS, O PRESIUNE SUPLIMENTARĂ

Chiar dacă Indexul privind Libertatea Presei din 2020 nu a cuprins și efectele pandemiei de coronavirus, RSF a realizat o analiză separată privind principalele urmări ale crizei epidemiologice.

Cele mai grave acțiuni împotriva presei, din Europa, au fost luate de către Ungaria. Organizația afirmă că premierul Viktor Orban s-a folosit de COVID-19 pentru a pune mâna și pe mai multă putere, cu ajutorul Parlamentului, și a reduce la tăcere presa critică. ”Legea coronavirus” prevede sancționarea informațiilor false – termen nedefinit – cu până la cinci ani de închisoare.

”Legea permite guvernului să legifereze prin decret pe o perioadă nedeterminată, amenințând să distrugă o dată pentru totdeauna știrile și informațiile independente, având în vedere că acestea erau deja într-o stare critică înainte de adoptarea legii. Accesul la informații a fost deosebit de dificil pentru jurnaliștii independenți, împiedicați să participe la unele evenimente și să discute cu membrii Parlamentului. Ceea ce face ca perspectivele să fie și mai sumbre este faptul că puterile încredințate premierului au fost însoțite de o campanie de ură. Organizațiile media pro-guvernamentale au cerut arestarea jurnaliștilor critici, pe care îi numește << idioți mizerabili >>”,mai afirmă RSF.

Situația jurnaliștilor din Belarus (locul 135) nu este nici ea mai fericită. Cel mai cunoscut caz de abuz al autorităților asupra presei este cel al Sergei Satsuk. Pentru afirmațiile făcute într-un editorial, el riscă o sentință de 10 ani în închisoare – jurnalistul ar fi afirmat că cifrele oficiale, furnizate de guvern, ridică semne de întrebare.