Iohannis anunță decretarea stării de urgență la începutul săptămânii viitoare

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, cu ocazia ceremoniei de învestire a Guvernului Orban, că va declara stare de urgență, din cauza epidemiei de COVID-19.

Decizia vine în contextul instituirii stării de urgență la nivelul țării, după ce numărul îmbolnăvirilor de coronavirus a depășit pragul de 100, începând de luni, 16 martie.

”Este foarte important ca măsurile care vor fi luate să fie luate la timp, în așa fel încât să prindă, iar pentru a face posibilă această luptă cu toate instrumentele prevăzute de lege am decis să decretez starea de urgență la începutul săptămânii viitoare. Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, mai mulți bani pentru aparatura medicală necesară. Se va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziția guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona eficient criza generată de coronavirus”, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul declarației de presă susținută după ceremonia de învestire a Guvernului Orban.

Conform Constituției, Parlamentul va trebui să aprobe măsura în maxim 5 zile de la luarea acesteia.

CE ÎNSEAMNĂ ”STARE DE URGENȚĂ”?

Articolul 93 din legea fundamentală a statului român arată că starea de urgenţă este instituită de către șeful statului și cere încuviințarea Parlamentului. În cazul în care acesta nu se află în sesiune, ”el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora”, conform Digi4.ro.

Starea de urgență este definită în cadrul OUG 1/1999, ca fiind ”situații de criză ce impun măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și securității naționale, a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre”. Articolul 4 susține că, în caz de nevoie, anumite drepturi și libertăți pot fi suspendate, ”cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”.

Mai mult decât atât, atribuțiile Ministerului de Interne se sporesc, în timp ce ”unele atribuții ale administrației publice centrale de specialitate și ale administrației publice locale trec în competența autorităților militare”. 

Sursa citată anterior mai arată că autoritățile abilitate de către lege au capacitatea de a interzice circulația mașinilor, a persoanelor, de a efectua controlae, razii, evacuări, raționalizarea alimentalor, precum și închiderea restaurantelor, cafenelelor, cluburilor și așa mai departe. Și presa este vizată, întrucât autoritățile militare și publice pot ”să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune”.