
Guvernul României anunță amenzi de 5% din cifra de afaceri pentru platformele online care nu respectă legea electorală
Guvernul României urmează să adopte azi, 16 ianuarie, o serie de legi ce stabilesc nu doar data viitoarelor alegeri prezidențiale (4 și 18 mai 2025), dar și noi reguli pentru platformele online și de social media. Nerespectarea acestora poate duce la amenzi uriașe ce ating și 5% din cifra de afaceri.
Anularea alegerilor din luna noiembrie și victoria lui Călin Georgescu în primul tur a schimbat atitudinea autorităților române față de desfășurarea campaniei electorale în mediul online. Regulile care urmează să fie adoptate stabilesc mult mai clar ce trebuie să facă Biroul Electoral Central (BEC) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), dar și obligațiilor platformelor precum TikTok, Facebook sau Instagram.
„Am venit cu modificări, astfel încât regulile să fie aceleași pentru toţi candidaţii şi să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri în care un instrument social-media a favorizat un anumit competitor. Am introdus şi amenzi drastice, respectiv de până la 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporaţii această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”, a declarat Marcel Ciolacu, premierul României, la începutul ședinței de guvern.
Concret, plângerile vor fi analizate de Biroul Electoral Central, iar Autoritatea Electorală Permanentă este înștiințată cu privire la orice decizie adoptată. AEP, la rândul său, trebuie să transmită cerințele către platformele online, care au la dispoziție cinci ore pentru a se conforma solicitărilor, altfel riscă amenzile de 5% din cifra lor de afaceri menționate mai sus.
În plus, proiectul OUG stabilește că „este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat”, conform Hotnews.
Acestea trebuie să conțină mențiuni ce identifică calitatea lor de materiale de publicitate politică, sponsorul din spatele lor (fie el persoană fizică sau juridică), publicul țintă vizat, dar și suma de bani plătită pentru întreaga promovare.
Aceste legi se adaugă celor prevăzute de regulamentul DSA al UE, care reglementează serviciile online și, printre altele, obligă platformele de social media să prevină și să combată acțiunile ce ar putea submina integritatea electorală. La fel ca în cazul codului CMF – pe care postările politice trebuie să le aibă în mediul online pe durata campaniei electorale – guvernul României adaugă obligația introducerii mai multor etichete ce ar trebui să sporească transparența publicității electorale, însă rămâne de văzut cât de ferme vor fi acțiunile autorităților și cât de cooperante vor fi și companiile tech.
Articole asemănătoare
Ce scrie presa internațională despre protestul diasporei din 10 august
Jurnalista Emilia Șercan, amenințată. Reporteri fără Frontiere invită autoritățile să ia măsurile necesare
Jurnaliștii francezi, ținta manifestanților anti-pașaport sanitar. Doi fotoreporteri, insultaţi şi scuipaţi de protestatari
Rusia prezintă imagini contradictorii cu camionul care a explodat în Crimeea
AFP dă X în judecată cu privire la refuzul de a plăti pentru conținutul media