Facebook ar fi blocat în mod deliberat conturile guvernamentale din Australia

Noi informații despre interdicția Facebook a știrilor din Australia sunt scoase la iveală de către whistleblowers. Conform acestora, compania a blocat intenționat pagini guvernamentale, de sănătate și conturi ale serviciilor de urgență din Australia pentru a împiedica legea care obliga marile companii din tech să plătească publicațiile de presă pentru știrile rulate pe platformele lor.

Documentele interne analizate de The Wall Street Journal detaliază cum Facebook a creat un algoritm special care să blocheze conținutul cât mai multor publicații, doar că parametrii acestui algoritm au fost creați cu exces de zel ca să cuprindă conturi guvernamentale, ale spitalelor și ale ONG-urilor.

Din discuțiile interne și declarațiile surselor citate de WSJ reiese faptul că Facebook nu a făcut o greșeală când a blocat conturile guvernamentale o dată cu fluxul de știri, ci o mișcare deliberată a companiei de a forța mână Parlamentului australian, care se pregătea să voteze legea care obliga, printre altele, ca Facebook să plătească publicațiile de știri care postează conținut pe platforma sa.

Raportul arată, de asemenea, că mai mulți angajați ai Facebook au avertizat cu privire la impactul acestui algoritm și au propus o serie de posibile soluții, însă au primit răspunsuri nesimnificative sau întârziate din partea liderilor echipei responsabile pentru blocarea știrilor.

Cum a acționat Facebook

Înainte de toate, trebuie să știi că Facebook are o listă cu majoritatea publicațiilor de știri numită News Page Index, deci compania are idee despre cine sunt, în mare parte, agențiile de presă. În cazul blocării știrilor din Australia, conducerea Facebook a decis să înființeze o echipă care să creeze un nou algoritm ce avea să identifice conturile care postează știri, ignorând complet baza de date News Page Index.

Algoritmul creat de noua echipa avea scopul de a clasifica conturile și a stabili dacă sunt sau nu publicații de știri. Făcut pe genunchi și fără verificări prealabile, algoritmul a desemnat mult mai multe conturi ca fiind publicații de presă decât ar fi trebuit, folosind parametri foarte generoși pentru clasificare. Practic, algoritmul nu făcea distincție între paginile publicațiilor de știri și paginile care doar distribuiau știri.

Dacă 60% sau mai mult din conținutul unui domeniu partajat pe Facebook este clasificat ca știre, atunci întregul domeniu va fi considerat un domeniu de știri„, se arată în documentul intern analizat de WSJ.

Sursele WSJ spun că oamenii din conducerea companiei știau efectele pe care algoritmul le va avea, dar nu au făcut nimic pentru ale opri. Facebook dispune de așa-numitele whitelists (liste albe) menite să includă conturi sau pagini care să fie exceptate de anumite implementări ce schimbă normele platformei. În cazul Australiei, aceste liste albe nu au fost luate în calcul.

Faptul că nu s-a luat în considerare niciunul dintre aceste instrumente înainte de a pune în aplicare interdicția nu a fost o eroare tehnică, ci o alegere”, a declarat o sursă pentru Wall Street Journal.

Chiar în prima zi a interdicției -18 februarie 2021- managerii Facebook și-au dat seama că platforma a blocat aproximativ 17.000 de pagini care nu ar fi trebuit să fie blocate, dintre care peste 2.00 erau pagini considerate de „înaltă prioritate„, cum ar fi agenții guvernamentale și ONG-uri. Acestea au fost primele care la care s-a lucrat pentru a fi deblocate.

Există vreun motiv pentru care paginile nu au fost revizuite în acest fel înainte de lansare? Cred că lansarea ar fi fost mai ușoară dacă s-ar fi efectuat mai multe verificări înainte și dacă paginile importante de sănătatea ale Guvernului nu ar fi fost blocate din greșeală”, a întrebat un angajat Facebook în chat-ul intern.

Răspunsul din partea șefului echipei care s-a ocupat de blocarea știrilor a fost scurt și a spus că vor discuta mai multe după ce situația se calmează.

Cum a răspuns Facebook

Compania a spus, printre altele, că a fost nevoită să adopte o abordare mai generală pentru ce se califică drept publicație de știri pentru că legea australiană nu indică clar ce înseamnă o știre.

Documentele în cauză arată în mod clar că am intenționat să exceptăm paginile guvernamentale australiene de la restricții, în efortul de a minimiza impactul acestei legislații greșite și dăunătoare. Atunci când nu am putut face acest lucru așa cum ne-am propus din cauza unei erori tehnice, ne-am cerut scuze și am lucrat pentru a o corecta. Orice sugestie contrară este categoric și evident falsă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Facebook, Andy Stone pentru WSJ.

Răspuns clasic din partea Facebook; era chiar o surpriză să fii recunoscut că a greșit, mai ales că după ce legea a fost votată de Parlamentul australian într-o formă mult mai ușoară decât a fost propusă inițial, interdicția a fost oprită cu totul. Scopul Facebook este clar, iar acțiunile sale vorbesc despre orice mai puțin corectitudine.

Pe lângă faptul că presa a fost literalmente eliminată de pe platformă, cel mai toxic rezultat a fost faptul că în tot acest timp (18-25 februarie 2021) dezinformarea, fake news-ul și teoriile conspirației au circulat nestingherite pe platformă.