Europenii au încredere mai mare în sursele tradiționale de știri decât în platformele online

Cel mai recent Eurobarometru confirmă că televiziunea rămâne un mediu de informare constant pentru cei mai mulți europeni, sursele tradiționale de știri fiind considerate mai de încredere decât platformele online.

Românii se informează mai mult de la TV și din online, mai puțin din presa scrisă

Televiziunea este preferată de 75% dintre respondenți, mai ales de persoanele mai în vârstă. În România, consumul de TV depășește media europeană cu 5%, trend remarcat și în cazul platformelor online de știri (53%, față de media UE de 43%).

În ceea ce privește presa scrisă, a cărei piață s-a diminuat simțitor în ultimii ani în România, publicul european preferă în proporție de 21% această formă de informare, însă doar 15% dintre români declară că se informează din ziare și reviste.

La nivelul UE, radio-ul se află pe locul trei (39%), după televiziune și platformele de știri online, dar înaintea rețelelor sociale (26%) și presei scrise. În România, diferențele față de media europeană sunt mici atunci când vine vorba de consumul media de la radio și de pe social media.

Se remarcă totuși că tinerii din UE sunt mai predispuși să folosească rețelele sociale pentru a se informa (46% dintre persoanele cu vârsta între 15 și 24 de ani față de 15% dintre persoanele de peste 55 de ani), aceștia accesând mai des știrile care le apar pe social media decât generațiile mai în vârstă (43%, față de 24%).

Însă europenii se pun de acord într-o privință: 70% dintre cei care declară că preferă site-urile online de știri susțin că se informează din surse gratuite.

Majoritatea europenilor, încrezători că pot recunoaște dezinformarea

Eurobarometrul publicat marți de Parlamentul European tratează și conștientizarea publicului cu privire la dezinformare. Astfel, 28% dintre cetățenii UE declară că au fost expuși la dezinformare des și foarte des în ultima săptămână, cei mai mulți regăsindu-se în Bulgaria (55%). La polul opus se află Olanda, unde doar 3% dintre cititori susțin că au întâlnit informații false.

Cei mai mulți europeni au încredere că pot detecta dezinformările: 12% se simt „foarte încrezători” și 52% „oarecum încrezători”, un trend remarcat la nivelul tuturor țărilor.

Alți factori care determină încrederea în propriile abilități de a deosebi informațiile reale de cele false sunt sexul, educația și nivelul financiar. Bărbații se arată mai încrezători decât femeile, dar scade odată cu vârsta și crește odată cu nivelul de educație.

Titlurile, mai importante decât reputația

Reputația site-ului de știri este mai puțin important decât titlul. 54% dintre respondenții europeni declară că accesează o știre dacă titlul pare relevant subiectului de care sunt ei interesanți, iar 26% declară că iau această decizie dacă titlul pare atrăgător. Reputația publicației online contează doar pentru 37% dintre europeni, în timp ce 18% declară că deschid o știre dacă conține o imagine sau un video interesant.

Respondenții din Ungaria manifestă o neîncredere atipică mediei europene față de sursele tradiționale de știri, aceștia considerând că cea mai de încredere modalitate de a te informa este prin recomandări de la „persoanele, grupurile sau prietenii urmăriți pe platformele de comunicare socială”.

În România, televiziunea și radioul public beneficiază de mai puțină încredere atât față de media europeană, cât și față de instituțiile media private.

Metoda de cercetare: Eurobarometrul „Media & News Survey 2022” a fost realizat de Ipsos European Public Affairs la comanda Parlamentului European, în perioada 26 aprilie-11 mai. Au fost realizate 52.347 de interviuri cu cetățeni ai tuturor celor 27 de țări membre UE, mai mari de 15 ani.