Elon Musk a devenit cel mai mare acționar al Twitter

Elon Musk a cumpărat acțiuni ale Twitter și acum deține 9.2% din platforma de socializare. Achiziția îl face pe Elon Musk cel mai mare acționar al Twitter, devansând cu mult cota de 2,3% a lui Jack Dorsey, fostul șef al companiei.

În urma anunțului oficial că cel mai bogat om al planetei a devenit și cel mai mare acționar al rețelei de socializare, acțiunile Twitter au crescut cu 27%, astfel, cota lui Elon Musk și-a crescut și ea valoarea (de la 2.89 miliarde de dolari la peste 3.5 miliarde), conform The New York Times.

Prima reacție a lui Musk după ce știrea a devenit cunoscută publicului a fost o postare pe Twitter în care nu spune nimic despre acțiunile companiei, ci doar un mesaj ușor pueril- ”oh hi lol”.

A revenit câteva mai ore mai târziu și a creat un sondaj în care întreabă utilizatorii dacă își doresc un buton de edit (momentan peste 70% din cei care au votat sunt în favoarea introducerii acestei funcții).

Ce înseamnă această achiziție pentru Twitter?

Elon Musk nu s-a exprimat cu privire la viitorul rol pe care îl va juca cu privire la conducerea Twitter. Toată lumea este interesată dacă va dori să facă parte din boardul de conducere al companiei. Îți reamintesc că înainte ca vestea despre acțiuni să devină publică, Elon Musk a declarat că se gândește să-și facă propria platformă de socializare, fiind supărat pe Twitter.

Planurile de viitor ale lui Musk sunt neclare, însă unii experți consideră că -deși acțiunile cumpărate acum sunt unele pasive- Elon Musk s-ar putea să continue să cumpere acțiuni pentru a deveni acționar majoritar.

Având în vedere comentariile anterioare ale lui Elon cu privire la dorința de a înființa o companie de social media, aș spune că este posibil ca el să își mărească acțiunile la Twitter sau să preia o parte din acțiunile de control ale companiei în curând”, a declarat un analist financiar pentru Bloomberg.

Spre deosebire de alți giganți din tech ca Meta sau Google, Twitter nu oferă un control sau vot special fondatorilor companiei sau șefilor. Asta face ca presiunile externe să poată controla, într-o anumită măsură, deciziile viitoare ale companiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *