Documentar BBC: Coreea de Nord produce și vinde arme și droguri, în ciuda sancțiunilor internaționale

„Cârtița: sub acoperire în Coreea de Nord” („The Mole: Undercover in North Korea”) este o producție interesantă. Filmul este cu atât mai important dacă aflăm că reprezintă rezultatul eforturilor de 10 ani ale realizatorului Mads Brügger. Un înalt oficial de la ONU a declarat pentru BBC că există multe informații în film care aduc autenticitate producției.

O asociație internațională a prietenilor Coreei de Nord, prezidată de un spaniol.
Un tânăr danez care admiră poporul nord-coreean.
Un fost soldat în Legiunea Străină, condamnat pentru trafic de droguri.
Un realizator de film interesat să creeze valuri.

Iată elemente suficiente care să facă din documentarul „Cârtița: sub acoperire în Coreea de Nord” („The Mole: Undercover in North Korea”) o producție interesantă. Filmul este cu atât mai important dacă aflăm că reprezintă rezultatul eforturilor de 10 ani ale realizatorului Mads Brügger. Un înalt oficial de la ONU a declarat pentru BBC că există multe informații în film care aduc autenticitate producției.

Prin înregistrări video realizate pe ascuns, filmul dezvăluie un aspect mai puțin știut despre Coreea de Nord: cu ajutorul unor colaboratori din afara țării, oficialii din cel mai închis stat din lume se implică în acțiuni ilegale. În ciuda sancțiunilor internaționale, Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) poate construi în state precum Namibia sau Uganda fabrici care să producă armament de toate tipurile și droguri de mare risc, cum ar fi metamfetamină. Totul sub acoperirea unor afaceri cinstite, precum hoteluri, complexuri de recreere etc.

Un film bine documentat

Planul de 10 ani al realizatorului Mads Brügger a fost executat întocmai:

  • Mads Brügger l-a cunoscut pe Ulrich Larsen, un fost bucătar, acum șomer și i-a propus să devină cârtița care urma să se infiltreze în Asociația de Prietenie Coreeană din Danemarca, o organizație inedită condusă de Alejandro Cao de Benós, un spaniol cu rădăcini nobile;
  • Treptat, Larsen îi intră pe sub piele lui De Benós și este promovat în organizație, până când devine delegatul acesteia în diverse țări;
  • Presat să aducă investiții în Coreea de Nord, Larsen îl aduce la lumină pe un anume James; acesta este un om de afaceri internațional, interesat să cheltuiască mulți bani. James este de fapt Jim Latrache-Qvortrup, fost soldat în Legiunea Străină și condamnat pentru trafic de droguri;
  • James ajunge să semneze un contract cu oficiali din Coreea de Nord, prin care se angajează să construiasă în Uganda o fabrică; aceasta urma să producă armament și droguri, deasupra ei fiind un hotel și un complex spa.

Până aici, totul a decurs conform planului gândit de Brügger. Coreenii însă au plusat și au venit cu propunerea unei afaceri în triunghi. Ei l-au implicat în cercul de business pe Hisham Al-Dasouqi, un om de afaceri iordanian. Acesta trebuia să le vândă coreenilor petrol, pe un traseu alambicat: Rusia – Iordania – Dubai – Coreea de Nord. James îl plătea pe Al-Dasouqi, iar James ar fi fost plătit de coreeni în materialele de construcții trimise în Uganda.

Toate bune și frumoase, până când coreenii încep să ceară bani de la James și au primele îndoieli privitoare la credibilitatea mogulului necunoscut. Acesta este momentul în care James dispare din peisaj, iar Larsen mimează inocența în fața lui De Benós.

După ce realizatorul este convins că are tot materialul dorit, Larsen îi comunică lui De Benós, prin video, că totul a fost o înscenare. Spaniolul dispare brusc în timpul conversației.

„Suntem ca mafia”

Este afirmația lui Al-Dasouqi, după ce el și James se învoiesc asupra contractului de afacere în triunghi. Mai mult, iordanianul explică și cum face să introducă petrol în Coreea de Nord: vaporul încărcat pleacă din Vladivostok către Iordania; aici are loc prima schimbare a numelui navei și a documentelor însoțitoare. Vaporul ajunge la Dubai, își schimbă iar numele, apo pleacă spre Coreea de Nord. La întoarcere, nava este botezată din nou și ciclul reîncepe.

Cu greu ai fi crezut că o țară închisă și secretoasă precum Coreea de Nord este în stare de fărădelegi la nivel internațional. De aceea, BBC a stat de vorbă cu Hugh Griffiths, fost coordonator al Grupului de Experți ONU pe Coreea de Nord, între 2014 și 2019.

„Filmul este cel mai jenant moment pentru președintele Kim Jong-un. Doar pentru că pare realizat de amatori nu înseamnă că nu există intenția de a vinde și a câștiga valută. Unele elemente din film chiar corespund cu ceea ce știm deja”, a declarat Griffiths pentru BBC.

Personaje dubioase

În film apar tot felul de personaje, unele identificate, altele nu. Cert este că semnatarul coreean al contractului de armament și droguri este Kim Ryong-chol, președintele companiei Narae Trading. Potrivit unui raport ONU din august 2020 (fișier PDF), această organizație este angajată în „activități care evită sancțiunile”.

La un moment, în timpul unei întâlniri în Kampala, în 2017, James este întrebat de un anume domn „Danny” (descris ca un dealer de arme nord-coreean) dacă ar putea livra armament în Siria. ONU știe că, de mulți ani, Coreea de Nord este un furnizor de arme (unele apropiate de cele nucleare) pentru grupările anti-israeliene din Siria.

În afară de nord-coreenii din interiorul țării, implicați în aceste contracte dubioase, sprijinul vine și de la diplomații răspândiți prin lume. De exemplu, afaceristul James face la un moment dat o călătorie la Stockholm, pentru a merge la Ambasada RPDC. Ambasadorul îi prezintă câteva fotografii cu planurile viitorul complex „turistic” ce urma să fie construit în Uganda. La finalul întâlnirii, el ține să precizeze că, în caz că acoperirea lor va fi distrusă, ambasada nu știe nimic despre acest subiect.

Documentarul care va rămâne în istorie

Această producție este remarcabilă din mai multe puncte de vedere. Filmul are deja scorul 9 din 10 la IMDB.com, o platformă cunoscută prin exigența spectatorilor care acordă punctaje.

Rar se întâmplă ca realizatorii și protagoniștii să se dedice ani la rând unui proiect de acest tip. Timp de șapte ani, Larsen i-a ascuns soției sale această viață de „cârtiță”, iar momentul dezvăluirii este cuprins în finalul peliculei.

Pe de altă parte, cârtița a disimulat atât de bine încât șeful său spaniol n-a bănuit absolut nimic. Este de admirat și faptul că Larsen a fost de fiecare „cablat” și nimeni n-a detectat că totul a fost filmat și înregistrat audio. Ba chiar, într-o scenă, șeful spaniol al lui Larsen demonstrează cum poți „mirosi” dispozitive ascunse cu un detector special. Când aparatul începe să țiuie, Larsen încearcă să-l convingă pe spaniol că semnalul vine de la telefonul său sau de la cheia mașinii.

Ca producție cinematografică, documentarul are veleități de dramă cu spioni și chiar conține suspans, o trăsătură mai puțin întâlnită la documentare. Pentru a da credibilitate mărturiilor lui Larsen, Annie Machon, o fostă angajată a serviciului britanic de informații MI5 este rugată în film să facă un debriefing cu acesta – un interviu în care-i pune întrebări prin care să obțină detalii despre întreaga investigație.

Realizatorului îi era oricum interzisă intrarea în Coreea de Nord, din cauza celuilalt documentar al său, „Capela roșie” („The Red Chapel”). Rămâne de văzut acum dacă nord-coreenii vor încerca, pe diverse căi, intimidarea realizatorului, dar și a lui Larsen și a lui James.

Evident, oficialitățile de la Pyongyang nu au reacționat în niciun fel în urma difuzării filmului. În 12 octombrie, Suedia și Danemarca au anunțat că vor alerta ONU și Uniunea Europeană, în urma dezvăluirilor din documentar.

Foto: capturi de ecran din documentarul „Cârtița: sub acoperire în Coreea de Nord”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *