De ce România nu a intrat în stare de urgenţă de la miezul nopții
Anunțul făcut de președintele României cu privire la decratarea stării de urgență a stârnit un val de confuzie în rândul populației, întrucât exprimarea folosită de acesta a lăsat impresia că ea va intra în vigoare începând din noaptea de duminică spre luni, la miezul nopții.
În timpul declarației de presă din seara zilei de sâmbătă, Klaus Iohannis a afirmat că a decis să decreteze ”starea de urgență la începutul săptămânii viitoare”. Procedura inedită și puținele informații oferite de către autorități au dus la lansarea în spațiul mediatic și online a mai multor ipoteze privitoare la ziua și preverile decretului prezidențial.
Totuși, e important de menționat că România NU a intrat în stare de urgență de pe 16 martie, ora 00:00, din mai multe motive:
1) DECRETUL
Decretarea stării de urgență necesită un decret. La miezul nopții, acesta nu era făcut public, iar Administrația Prezidențială nu anunțase nimic cu privire la semnarea acestui document de către președintele Klaus Iohannis.
Conform Ordonanței de Urgență 1/1999, ”Starea de asediu sau starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru” – Capitolul 2, art. 10.
Mai mult decât atât, acesta se aduce la cunoștință populației prin instrumentele de comunicare publică pe care statul le are la dispoziție, ”împreună cu măsurile urgente de aplicare”. ”Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență”, mai arată OUG-ul citat anterior.
2) MONITORUL OFICIAL
Același articol 10 din Capitolul 2, OUG 1/1999 arată că, după ce președintele și premierul au semnat documentul, acesta trebuie publicat în Monitorul Oficial de îndată. Ultimul document publicat pe site-ul monitoruloficial.ro este cel privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ.
Nu în ultimul rând, în cadrul decretului vor fi prezentate măsurile și drepturile ce vor fi limitate.
”Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență trebuie să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
c^1) măsurile de primă urgență care urmează a fi luate;
d) drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor constituționale și ale art. 4 din prezenta ordonanță de urgență;
e) autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare”, arată art. 14 din OUG 1/1999.
Articole asemănătoare
Apple, acuzată în Franța de abuz de poziție dominantă și gestionare incorectă a datelor personale
Bitcoin se apropie de 90,000 de dolari, după o creștere record sporită de victoria lui Trump
Consiliul de Supraveghere al Meta recomandă companiei să ia măsuri mai dure împotriva doxxing-ului
OpenAI ia în considerare să își fabrice propriile microcipuri AI
Declarația naționalistă a lui Ludovic Orban urmărește tendința electoratului român