Cum exploatează propaganda rusă vulnerabilitățile României. Instrumentele soft și hard power ale Kremlinului
România pare a fi o nucă tare pentru propagandiștii ruși, datorită puternicului sentiment rusofob. Totuși, nu trebuie să ne iluzionăm, deoarece România rămâne o țintă predilectă a știrilor false și a dezinformării, iar propagandiștii Kremlinului încearcă să găsească în permanență fisuri.
Instrumente soft și hard power ale propagandei ruse
Pe data de 28 februarie, premierul României, Viorica Dăncilă, a vorbit la telefon cu vicepreședintele Mike Pence pentru a discuta și lăuda parteneriatul strategic dintre cele două țări, însă cea mai mare parte a presei românești a relatat sumar acest episod. Singurul site care a scris pe larg despre acest eveniment a fost, culmea, unealta principală de propagandă a Kremlinului, Sputnik.md. Site-ul nota succesele diplomatice ale Vioricăi Dăncilă și perspectivele sale politice numit-o atunci “nu doar omul politic al momentului, ci și un foarte posibil candidat la președinție”. Mediastandard a scris pe larg despre acest lucru la vremea respectivă (Vezi AICI). În realitate, Partidul Social Democrat, aflat la putere, încă nu și-a desemnat candidatul la alegerile prezidențiale din această toamnă, iar ea nu este considerată favorită.
Interesant de observat e că în aceeași zi, Sputnik a publicat pe prima pagină și un articol despre Ion Creangă, un cunoscut scriitor român din secolul al XIX-lea. Care este explicația? Ei bine, pentru a-și transmite mesajele, Rusia vizează subtil inima și mintea românilor, utilizând o combinație de instrumente “soft“ – laudă, cultură etc – alături de instrumente “hard“, ce țin de politica externă.
Deși, potrivit ultimului Eurobarometru, România rămâne una dintre cele mai pro-occidentale state din sud-estul Europei, unele grupuri din societate sunt vulnerabile în fața narațiunilor pro-Kremlin și sunt exploatate pentru a spori neîncrederea în UE și NATO și astfel pentru a dezvolta un sentiment anti-occidental în general și anti-UE în particular.
Într-un raport pe tema vulnerabilității în fața propagandei rusești, dat publicității de centrul Global Focus din București, în martie 2018, se arată că Rusia își joacă de multă vreme cărțile în România. “Viziunea Moscovei pe termen lung este o Românie care a părăsit atât UE, cât și NATO, devenind un aliat ideologic (al Rusiei), proces care ar implica transformarea sa într-o țară dominată de un discurs conservator și antioccidental”, se arată în raport.
Totodată, un sondaj de opinie al centrului de cercetări Avantgarde, din octombrie 2018, demonstrează că 31% dintre români încă mai consideră Rusia drept cel mai mare dușman al țării lor. Ungaria, considerată un rival istoric, se află cu mult în urmă, cu un procent de 9%. Dar îngrijorător e că aproape 60% cred că scutul SUA antirachetă de la Deveselu e un lucru bun pentru țară.
Această antipatie față de Moscova se datorează îndelungatelor fricțiuni de ordin istoric, parțial legate de Moldova vecină, care a făcut parte din România și pe care Uniunea Sovietică și-a anexat-o după cel de-Al Doilea Război Mondial. Rezultatul este o țară mai rezistentă decât majoritatea vecinilor din regiune în fața temelor din media și propunerilor rusești.
Propaganda rusă exploatează vulnerabilitățile din societate
Dar, cu toate că mulți români sunt puternic rusofobi, sentimentul predominant antirusesc, ce pare să apere România în fața “poveștilor” de genul celor publicate de Sputnik, are slăbiciunile lui. Un exemplu îl reprezintă acele grupuri din societatea românească care au convingerea că lupta împotriva corupției din ultimii ani nu a făcut decât să înfățișeze capitalismul ca pe o simplă farsă menită doar să împiedice progresul societății.
Cei mai mulți dintre acești oameni nu s-au adaptat noilor realități economice, iar integrarea în UE nu le-a adus nimic bun, se arată în studiu. S-ar putea ca acești oameni să nu fie automat înclinați să adopte o poziție prorusă, dar nici nu sunt mulțumiți de situația actuală.
Un alt canal prin care Moscova funcționează este prin intermediul grupurilor din societatea românească amatoare de cultură rusă. Kremlinul apelează și la mici ONG-uri locale, tentându-le să promoveze materiale proruse în schimbul finanțării sau în vederea unei mai mari recunoașteri internaționale.
În fine, există și acele persoane, inclusiv din mediul politic și decizional care încearcă să se poziționeze la mijloc, căutând o cale care să nu depindă nici de Est nici de Vest. Ei sunt promotorii unui discurs ultra-naționalist, care prezintă țara noastră în termeni hiperbolici sau se folosesc de teorii conspirative care nu au nicio legătură cu realitatea de genul: străinii ne fură resursele naturale sau ne corup societatea. Aceștia folosesc adesea o retorică a cetății asediate. Ce nu înteleg însă aceștia e că această cale de mijloc este aproape imposibilă. Țara noastră s-a aflat de-a lungul istoriei fie sub influența Occidentului, fie sub influenta Orientului (Rusia, Turcia). Pur și simplu România, în calitate de mică putere, nu poate urma un drum independent, astfel că ea va ajunge inevitabil în orbita unei puteri superioare. Ne întrebăm însă care este modelul civilizațional pe care îl dorim? Cel occidental, bazat pe libertate, democrație, drepturile omului etc. sau cel promovat de Rusia lui Putin, bazat pe încălcări flagrante ale drepturilor omului, iliberalism și autoritarism. Răspunsul la această întrebare ar trebui să ne determine pașii pe care trebuie să îi urmăm în viitor.
Articole asemănătoare
Alternativă pentru combaterea dezinformării. În locul limbajului de lemn, să apelăm la debunking
Mizele unei campanii de manipulare neperformante. De ce își riscă PSD reputația prin emiterea unor fake news-uri sortite eșecului
HBO Max și Disney+ vin în România. Apple News râmâne doar pe piețele anglofone
Propagandă și fake news în discursul lui Liviu Dragnea
Schimbări majore la Libertatea. Publicația va avea noi membri în echipă