Cum combați eficient campaniile de dezinformare? Cazul Franței

Între 2014 și 2017, presa americană a citat-o în mod sistematic pe Jenna Abrams, cunoscută publicului de peste Ocean drept o activistă pro-Trump. Doar că Jenna Abrams nu exista, ea fiind o personalitate fictivă creată de fabrica de troli a Rusiei, după cum au dovedit doi jurnaliști de la The Daily Beast.

Cazul prezentat anterior este elocvent pentru evoluțiile cele mai recente din mediul online. Un raportdespre dezinformare susținut de ministerele de interne și externe ale Franței avertizează cu privire la o posibilă „invazie” de identități false pe rețelele de socializare. Pe lângă aceste identități false, avem în paralel o evoluție alarmantă a video-uri false, așa-numitele deepfake. Documentul avertizează cu privire la atomizarea informației, care determină slăbirea și poate chiar dispariția presei tradiționale. Totodată, autorii notează că, îmbinând cercetarea psihologică, inteligența artificială și colectarea de date personale, pot fi obținute adevărate arme de divizare în masă a societăților.

Documentulsubliniază că prima eroare fundamentală e legată de subestimarea efectelor nocive ale fenomenului de propagandă și manipulare. Cu toate că pe termen scurt, efectele pot fi corectate, operațiunile pe termen lung sunt cele destinate să modifice mentalități, să submineze opțiuni politice și să polarizeze comunitățile. În Ucraina s-a dus o adevărată campanie de dezinformare. Rude ale militarilor aflați pe frontul din Donbass erau bombardate periodic cu SMS-uri în care li se anunța moartea celui drag, lucru care ducea la demoralizarea militarilor.

Soluția francezilor

Analiștii francezi oferă și soluții în fața campaniilor masive de dezinformare. Astfel, guvernele ar trebui să înființeze structuri dedicate, care să studieze și să monitorizeze propaganda și evoluția ei. Analiștii francezi au oferit detalii inclusiv despre  tipurile de angajați și structura organizațională pe care o recomandă. În Franța dezinformarea nu a putut influența rezultatele, așa cum s-a întâmplat, de pildă, la referendumul pentru Brexit sau la alegerile prezidențiale din Statele Unite. Presa mainstream din Franța a pus subiectul pe agenda publică, denunțând publicațiile propagandistice și încurajând cititorii să identifice campaniile de dezinformare.

De asemenea, marile platforme online au blocat accesul conturilor false, în timp ce marile rețele de socializare (Facebook, Twitter, Instagram) au șters mii de astfel de conturi. Raportul este realizat de Centrul de Analiză, Previziune și Strategie al Ministerului de Externe al Franței, precum și de un institut subordonat Ministerului de Interne de la Paris