Comunitatea OSINT ține evidența crimelor de război comise de Rusia
Social media e și un blestem, și o binecuvântare. În cazul invadării Ucrainei de către Rusia, Twitter s-a dovedit un instrument capabil – și cât de cât reglementat – în ceea ce privește fluxul de informații dinspre teatrul de război, oricine cu acces la internet având astfel acces la urmările războiului.
Twitter reprezintă însă și principala sursă de documentare a crimelor de război pe care Rusia le săvârșește în Ucraina, în ciuda încercărilor oficialilor moscoviți de a dezminți aceste acuzații. Comunitatea open-source intelligence (OSINT) ține evidența dovezilor foto și video a actelor care încarcă legile internaționale, conform The Guardian.
Una dintre persoanele implicate în acest proces este fondatorul site-ului de jurnalism de investigație Bellingcat, Eliot Higgins. Acesta le-a spus jurnaliștilor britanici că, spre deosebire de alte conflicte, comunitatea OSINT a început documentarea „din prima zi”. Eforturile cercetătorilor s-au axat pe colectarea, confirmarea și stocarea imaginilor, pentru documentări viitoare.
În plus, eforturilor Bellingcat s-a alăturat și ONG-ul Mnemonic, dedicat arhivării dovezilor venite de pe rețelele sociale și telefoanele mobile. „Ar putea veni ziua când toate acestea vor ajunge la curtea penală internațională”, a spus Higgins.
Rusia neagă că ar fi comis vreo crimă de război, în ciuda faptului că dovezile video arată țintirea zonelor dens populate, precum al doilea cel mai mare oraș ucrainean, Harkov, cu rachete. În urma exploziei, aproximativ 10 persoane ar fi murit, iar clădirile din zonă ar fi suferit pagube semnificative.
Iar exemplul de marți al orașului Harkov e doar una dintre multele dovezi adunate în șase zile, de comunitatea OSINT. Alte imagini arată cum Rusia ar fi folosit cluster bombing asupra zonelor civile. Cel puțin două astfel de atacuri au fost detectate în Harkov, unul într-o parcare din apropierea unui parc populat, și altul pe o stradă populată. În ultimul caz, după sunetele din filmare, cercetătorii cred că proiectilul a fost lansat de un sistem rusesc de rachete Grad.
Un alt caz care a atras atenția comunității internaționale din cauza gravității faptei este bombardarea unei grădinițe din Okhtyrka, în apropierea Harkov. Imaginile surprinse cu drona după atac arată locurile în care proiectilele au explodat, precum și intrarea, blocată de oameni morți sau răniți. Trei persoane, dintre care și un copil, au murit atunci.
Secretarul general al Amnesty International a subliniat că „nu există nicio justificare posibilă pentru a lansa muniții cu dispersie în zone populate, cu atât mai puțin în apropierea unei școli”. Și totuși, Rusia continuă să neagă că ar fi folosit bombe cu dispersie.
Articole asemănătoare
Guvernul chinez cenzurează presa în legătură cu anchetarea companiei Alibaba
OpenAI a șters dovezi din procesul cu The New York Times legat de drepturile de autor
Cum a reacționat presa la ”farsa” făcută de Selly mass-mediei
Decizie în cazul lui Assange. Ce va păți fondatorul WikiLeaks
Pastila de (DEZ)INFORMARE: Informații false la televizor?! Misinformation vs. fake news