Ce se va întâmpla după căderea Guvernului Orban: propuneri de premier și alegeri anticipate

Căderea Guvernului Orban din data de 5 februarie prin moțiune de cenzură, cu 261 de voturi ,,pentru”, reprezintă deschiderea unei căi către organizarea alegerilor anticipate. În ultima perioadă, s-a discutat aprins despre această posibilitate, întrucât liberalii își doreau organizarea unor astfel de alegeri, fapt pe care l-au menționat în mai multe rânduri. Printre susținătorii acestei idei se numără și președintele statului, Klaus Iohannis.

Ce Guverne au mai căzut până acum

Căderea Cabinetului Orban în urma moțiunii de cenzură nu este surprinzătoare, nu numai pentru că în ultimul timp această discuție a fost în centrul dialogului politic din România. În plus, până la acest eveniment, demiterea unui Guvern prin moțiune de cenzură a mai avut loc de patru ori în decursul scurtei istorii a democrației postdecembriste. De fapt, potrivit Digi24, singura legislatură în cadrul căreia nu au fost depuse moțiuni de cenzură a fost cea din 1990-1992.

Guvernul Orban este, deci a cincea victimă a acestei proceduri prin care Parlamentul poate sancționa Guvernul. Înaintea acestuia, au mai căzut Guvernul Boc II, Guvernul Ungureanu, Guvernul Grindeanu și Guvernul Dăncilă. Deși dintre acestea cea mai mică perioadă de activitate a avut-o Guvernul Orban, care a funcționat numai trei luni, trebuie menționat că, în afară de Guvernul Boc II și de Guvernul Dăncilă, niciunul nu a rezistat mai mult de un an.

Consultările de la Palatul Cotroceni

Pentru data de 6 februarie sunt programate consultări ale președintelui, la Palatul Cotroceni, cu grupările politice din România, în vederea propunerii unui nou premier. Fiecare partid este programat astfel:

  1. PNL, pentru ora 12.00
  2. PSD, pentru ora 12.45
  3. USR, pentru ora 13.30
  4. UDMR, pentru ora 14.15
  5. PMP, pentru ora 15.00
  6. ALDE, pentru ora 15.45
  7. Pro România, pentru ora 16.30
  8. Minoritățile naționale, pentru ora 17.15

Propuneri pentru funcția de prim-ministru

Cursul previzibil al evenimentelor presupune ca propunerea liberalilor să fie tot Ludovic Orban, în două rânduri. Acest lucru i-ar împiedica pe social-democrați să fie de acord cu învestirea în funcție a premierului abia demis, ceea ce ar duce la organizarea unor alegeri anticipate. Trebuie menționat faptul că, pentru a demara alegeri anticipate, trebuie să fie refuzate două propuneri pentru funcția de premier, ceea ce înseamnă că președintele Klaus Iohannis, cel mai probabil, îl va propune de două ori pe Ludovic Orban.

Propunerea din partea PSD-ului, dar și din partea Pro România, se pare că va fi Remus Pricopie. Totuși, ar trebui să ne așteptăm ca președintele să își folosească dreptul de veto și să nu-l accepte pe Remus Pricopie ca prim-ministru, deoarece scopul său declarat anterior îl reprezintă organizarea alegerilor anticipate.

De asemenea, și USR-ul susține organizarea unor alegeri anticipate, ceea ce înseamnă că parlamentarii acestei grupări vor vota împotriva oricărui canditat care va cere votul de încredere. Potrivit Digi24, Dan Barna a afirmat că ,,Poziția USR e una consecventă cu mesajele transmise până în prezent: aceea că nu vom vota niciun guvern astfel încât să putem ajunge la anticipate.”

Conform Constituției României, candidatul pentru funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului.