Ce mai scrie presa internațională despre România: falsificatorul de bani și moartea judecătorul iranian

Presa internațională a acordat întotdeauna atenției României, atât imediat după Revoluție, cât și de la aderarea la Uniunea Europeană. În ultima vreme, corupția și deciziile îndoielnice ale decidenților politici au atras atenția comunității internaționale, cel mai cunoscut caz din publicațiile din Occident – cu precădere cele din UE 0 fiind atacurile repetate ale partidului de guvernământ la adresa DNA și a Laurei Codruța Kovesi.

În luna aprilie, Mediastandard.ro relata cum a văzut presa internațională situația României, cel mai afectat stat din Europa de Est de criza epidemiologică cauzată de virusul SARS-CoV-2. În prezent, România are un loc special pe paginile marilor publicații internaționale cu subiecte precum ”super-leul” și moartea suspectă a unui judecător iranian fugar.

Recent, mass-media străină a vorbit despre ”cel mai bun” falsificator de bani din lume, un român de 52 de ani, condamnat pentru un furt comis în urmă cu aproape 30 de ani. Acesta, împreună cu gruparea sa, reușeau să imite atât de bine bacnotele românești, făcute dintr-un plastic numit polymer, încât aproape i-au păcălit și pe anchetatori și bancheri.

”Bacnotele polimerice, introduse în 1999, sunt o sursă de mândrie pentru banca centrală a României, datorită dificultăților de a le falsifica și pentru că durabilitatea lor înseamnă că durează mai mult. O scădere semnificativă a falsurilor a fost remarcată de Banca Angliei de când a început trecerea la bacnotele de polimer în 2016”, informează Bloomberg.

Aceeași sursă afirmă că a fost atât de dificil de prins escrocii întrucât aceștia ”au căutat doar să transfere banii oamenilor pe care liderul bandei îi considera suficient de naivi, căutând târguri și evenimente locale, unde își opreau telefoanele mobile. De asemenea, au folosit materiale sofisticate și o imprimantă de ultimă generație”.

Un alt subiect care a atras natural atenția este cel al fostului judecător iranian, găsit mort în hotelul în care se cazase chiar în ziua în care fusese pus sub control judiciar – 12 iunie. Golham Reza Mansouri era acuzat de corupție de către regimul de la Teheran și de crime împotriva umanității de organizația internațională pentru protecția jurnaliștilor Reporteri fără frontiere.

”În zilele de la moartea sa, numărul oamenilor care ridică întrebări cu privire la circumstanțele morții sale a crescut”, arată Forbes.

Prestigioasa publicație amintește că, în timp ce există voci care nu se aruncă să dea verdicte, precum procurorul general iranian Mohammad Jafar Montazeri, condițiile suspecte în care Mansouri a murit trezesc suspiciuni pentru alții: ”Secretarul general al RSF, Christophe Deloire, a declarat moartea judecătorului «o negare a justiției» și organizația sa a pus la îndoială cauza morții printr-o postare care vorbea despre «când a căzut sau a fost împins»”, mai scrie Forbes.

Europa Liberă relatează câteva dintre experiențele terifiante ale unor jurnaliști și cetățeni cu fostul judecător acuzat de Teheran de corupție. Chipul prezentat de persoanele care au avut de-a face cu Mansouri arată un om care abuza de statutul pe care îl deținea, căruia nu îi era teamă să împingă limitele moralității și să se răzbune atunci când considera necesar.

”La câteva zile după ce Azam Jangravi a fost arestată în Teheran în urmă cu doi ani pentru că și-a îndepărtat eșarfa de cap pentru a protesta codul vestimentar al țării, un judecător i-a spus că acțiunea ei a demonstrat că este inadecvată psihic și nu ar trebui să i se permită să muncească, să studieze sau să își crească fiica”, informează RFL.

Nu în ultimul rând, sursa citată afirmă că ”presa română a citat anchetatorii poliției care sugerează că moartea lui Mansuri a fost o sinucidere”.