Cazul jurnalistului turc ridicat de autoritățile române a început cu o lovitură de stat eșuată

Venirea lui Recep Tayyip Erdogan la putere s-a transformat într-un exercițiu de dărâmare a democrației, mai ales după așa-zisul coup d’état din vara anului 2016. Povestea jurnalistului ridicat de autoritățile române în urmă cu numai două zile subliniază eforturile anumitor lideri ai lumii de-a amuți presa neafiliată puterii și începe, la fel ca multe altele, cu seara zilei de 15 iulie 2016.

Totul începe cu… o lovitură

În urmă cu numai doi ani, pe 15 iulie, o facțiune din interiorul Forțelor Armate ale Turciei a încercat dobândirea puterii prin forță. Mai mulți oficiali de rang înalt au fost răpiți, au existat și ostatici. Peste 300 de persoane și-au pierdut viața, două mii și ceva de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale și mai multe clădiri – printre care și cea a Parlamentului și Palatul Prezidențial – au fost bombardate aerian.

La scurt timp de la eșecul loviturii militare, a început ceea ce analiștii au numit ”vânătoare de vrăjitoare”. Răspunsul lui Erdogan, la acel moment, a fost unul dur, menit să oprească orice încercare viitoare de preluare a puterii. Bilanțul total arată că aproximativ 77.000 de persoane au fost reținute și peste 160.000 și-au pierdut slujbele. Printre cei arestați se numără și ∼10.000 de soldați și ∼2,750 de judecători – din motive necunoscute. Afectați au fost și profesorii din instituții private.

Situația jurnaliștilor din această țară nu este una mai privilegiată: din contră, într-un editorial pentru The Guardian, Kenan Malik descrie represiunile pe care puterea le-a desfășurat: ”Aproape 200 de posturi media au fost închise și cel puțin 319 de jurnaliști au fost arestați. Dintre toți jurnaliștii arestați în întreaga lume în 2017, aproape o treime erau în Turcia”. Și nu o spun doar câțiva columniști stabiliți în Vest: o spun și organizații menite să observe și să apere drepturile ziariștilor. De exemplu, conform raportului realizat de Freedom House, Turcia a obținut în anul 2017 un scor de 76 (din 100) privind libertatea presei. În anul 2018, Reporteri fără Frontierea clasat Turcia pe locul 157 din 180, pe același criteriu.

Omul din umbră

Numărul mari de arestări despre care vorbeam mai sus ar fi fost bazate pe așa-zisele legături ale persoanelor respective cu mișcarea Gulen, considerată de Republica Turcia ca fiind o organizație teroristă.

Persoana care, în ochii Guvernului turc, ar fi condus din umbră coup d’état-ul din 2016 ar fi nimeni altul Fethullah Gülen, om de afaceri turc și cleric, stabilit în prezent pe teritoriu american. Poziția adoptată de Erdogan și de apropiați de-ai săi privind extrădarea lui Gülen a fost clară: ”Fac apel la voi (SUA – n.r.) din nou, după ce a avut loc o tentativă de lovitură de stat. Extrădați acest om aflat în Pennsylvania în Turcia! Daca suntem parteneri strategici sau parteneri model, faceți ceea ce este necesar“. Ulterior, președintele Turciei a mai solicitat odată Statelor Unite să-l predea pe omul de afaceri: ”Ce fel de parteneri strategici suntem noi, că încă mai puteți găzdui pe cineva a cărui extrădare am cerut-o?”. Administrația Obama a solicitat puterii de la Ankara să înainteze dovezi privind vina clericului, moment în care Erdogan a afirmat: „Când ați cerut înapoierea unui terorist, nu am cerut documentație… Lăsați-ne să-l punem în judecată”.

Erdogan a ridicat suspiciuni

„Condamn, în termeni cei mai puternici, încercarea de lovitură militară din Turcia (…) Guvernul ar trebui să fie câștigat printr-un proces de alegeri libere și corecte, nu prin forță. Mă rog lui Dumnezeu pentru Turcia, pentru cetățenii turci și pentru toți cei care se află în prezent în Turcia ca această situație să fie rezolvată pașnic și rapid. Ca cineva care a suferit din cauza loviturilor militare în ultimele cinci decenii, este în mod special insultător să fiu acuzat de orice legătură cu o astfel de încercare. În mod categoric, neg astfel de acuzații”. Acesta ar fi fost răspunsul businessman-ului la acuzațiile aduse de Ercep Tayyip Erdogan. Gülen a mai susținut că lovitura din 2016 nu ar fi fost nimic altceva decât un scenariu pus la cale chiar de președinte. Mai multe figuri importante din societatea turcă, printre care și jurnaliști, au ridicat întrebări privind lipsa oficialilor guvernamentali din schemă – niciunul n-ar fi fost arestat sau rănit.

New York Times scria, la acea vreme, că unii cetățeni turci au crezut că încercarea de lovitură de stat a fost organizată de Erdoğan, cu scopul a-și îmbunătăți imaginea publică și popularitatea, în timp ce elimina din adversarii politici. Ulterior, ministrul Justiției a afirmat că utilizatorii de social media care au împărtășit online astfel de opinii vor fi anchetați: „Uitați-vă la oamenii care spun că a fost teatru. Procurorii îi cercetează deja. Mulți dintre ei sunt ratați care cred că este o onoare să moară la comanda lui Fethullah Gülen”.

În decursul anului trecut, implicare lui Gülen în evenimentul de la mijlocul lui 2016 a devenit neclară pentru Germania: directorului serviciului de inteligență german a afirmat că afirmațiile lui Erdogan privind implicarea omului de afaceri sunt din ce în ce mai neconcludente. În aceeași lună, Marea Britanie a stabilit că implicarea unor persoane din mișcarea Gülen în lovitură este clară, însă nu există dovezi clare că mastermind-ul ar fi fost clericul.

Ne întoarcem la jurnalistul ridicat miercuri de Poliția Română

Mediastandard.ro a mai relatat despre cazul lui Kamil Demirkaya, jurnalistul turc ridicat miercuri dimineață de către autoritățile române, în baza unei cereri de extrădare formulate de Erdogan.

Demirkaya scrie pentru publicația Zaman România și și-a afirmat de multe ori dezaprobarea față de abuzurile puterii de la Ankara. Este neclar încă dacă România va continua procedurile de extrădare, însă joi a fost amânat termenul de judecată al cazului ziaristului. Balkan Insight scrie că Demirkaya nu are cazier judiciar și nu a săvârșit nicio crimă în Turcia în conformitate cu documentele care pot fi vizualizate pe websiteul Ministerul Justiției.

Jurnalistul ar fi căutat pentru o așa-zisa legătură cu organizația lui Fethullah Gülen. În fața instanței din România, Demirkaya a afirmat că ”justiția nu funcționează în Turcia” și a negat orice legătură cu mișcarea.

Este incert câte cereri de extrădare a formulat Turcia către alte state, de la lovitura din iulie 2016 și până în prezent, însă Donald Trump a afirmat recent că extrădarea clericului iese din discuție. Președintele Klaus Iohannis a spus, la scurt timp după ce cazul jurnalistului de la Zaiman România a fost făcut public, că urmărește cu atenție ce se întâmplă, dar și că ”ambasadorul turc, Koray Ertas, trebuie să îi facă un „cadou” președintelui Erdogan la sfârșitul mandatului său la București”.