Arată creșterea rublei că sancțiunile occidentale nu funcționează?
Recenta revenire a monedei rusești a stârnit ideea că sancțiunile occidentale nu au funcționat. Desigur, în funcție de cei pe care-i întrebi, este un lucru bun sau rău: în timp ce susținătorii regimului lui Putin jubilează, imaginându-și cum Macron și Scholz își mușcă pumnii de ciudă, unii europeni vor să vadă sfârșitul războiului mai devreme decât mai târziu – chiar dacă asta ar însemna adoptarea unor măsuri drastice.
Și este greu să nu ai aceeași părere ca cei din urmă: în timp ce Europa se scufundă în inflația prețurilor, perspectiva ca agresorul să o ducă mai bine nu este o imagine frumoasă. Dar oamenii s-au grăbit să împărtășească vestea înainte de a înțelege ce înseamnă și, curând, rețelele sociale erau pline despre vestita creștere a rublei.
Bloomberg și alte instituții de presă renumite au numit rubla cea mai performantă monedă din lume în acest an, deoarece moneda Rusiei a crescut cu 40% în comparație cu dolarul american.
Rubla, ceva mai puternică – pe hârtie
Și, deși este o victorie pentru Rusia, s-ar putea să nu fie binecuvântarea pe care Moscova o prezintă. După cum subliniază experții economici citați de Newsweek, creșterea rublei în comparație cu dolarul nu este determinată complet de piața liberă, fiind rezultatul unei intervenții masive a statului.
Urmând exemplul Ecaterinei cea Mare, care a construit sate Potemkin pentru a oferi o iluzie de prosperitate, regimul lui Putin prezintă cursul de schimb al monedei sale naționale ca fiind mai mare și mai puternic decât înainte – ceea ce, având în vedere faptul că Rusia este acum tăiată de la sistemul SWIFT și are interdicție de a face comerț în dolari și euro, înseamnă că face mai mult comerț cu sine.
Max Hess, cercetător la Institutului de Cercetare pentru Politică Externă, explică pentru CNBC că „pe hârtie, rubla este ceva mai puternică, dar acesta este rezultatul prăbușirii importurilor, și care este rostul acumulării de rezerve valutare, dacă nu pentru a merge să cumperi din străinătate lucruri de care ai nevoie pentru economia ta? Iar Rusia nu poate face acest lucru”.
Iar pentru un stat ca Rusia, a cărei economie este orientată către export, sancțiunile occidentale și creșterea rublei în raport cu dolarul reprezintă o hop dificil de trecut.
„În mod normal, excesul de valută forte (în principal dolari americani și euro) pe care Rusia l-ar primi prin comerț (deoarece exporturile depășesc importurile) ar fi sterilizat prin regula fiscală, care presupune ca guvernul să cumpere valută străină suplimentară pentru fondul său suveran, și prin ieșiri de capital privat – în principal companii și gospodării care cumpără active internaționale. Ca urmare, rubla tindea să se deprecieze. Însă, odată cu impunerea sancțiunilor occidentale, importurile în Rusia au scăzut, ceea ce a dus la un excedent comercial mai mare”, a declarat un economist, care a vorbit sub anonimat cu jurnaliștii Newsweek.
Rusia, pe drumul pustniciei
Cu toate că creșterea de 40% sună bine, aceasta înseamnă de fapt că Rusia este pe punctul de a deveni următorul ”hermit kingdom”, urmând exemplul Coreei de Nord.
În general, experții economici citați de presa internațională tind să fie de acord asupra unui aspect: în timp ce Rusia are grijă de aparențe (de starea rublei, în acest caz), cei care ar avea de suferit de pe urma acestui lucru sunt rușii de rând. Chiar și Moscova este conștientă de acest lucru, propria sa agenție de statistică – care nu este străină de a se juca cu cifrele pentru a mulțumi Kremlinul – recunoscând că numărul rușilor care trăiesc în sărăcie a crescut de la 12 [milioane] la 21 de milioane de persoane în primul trimestru din 2022.
În orice caz, sancțiunile economice impuse Rusiei de către statele occidentale sunt concepute pe termen lung, scopul lor fiind acela de a slăbi economia și de a destabiliza regimul crud care domnește, în acest moment, în Rusia. Dacă rubla va supraviețui acestui test dur și dacă SUA și statele europene își vor continua planul de izolare a Rusiei, este doar o chestiune de timp. Nu ne rămâne decât să așteptăm și să vedem ce ne rezervă viitorul.
Articole asemănătoare
Editiadedimineata: Confruntat cu o creștere a numărului de infectări, Israelul înăsprește măsurile din carantină
Mai mult de jumătate din jurnaliștii din Hong Kong au admis că se auto-cenzurează de teamă
Facebook dăunează vieții de zi cu zi a 360 de milioane de oameni, arată un studiu intern
Donald Trump, atac fără precedent la adresa presei
Doi jurnaliști au murit în timp ce relatau de la Cupa Mondială