Alegerile europarlamentare, sub semnul urii. Cum afectează campaniile de dezinformare Europa

“Discursul instigator la ură” este semnul sub care stau alegerile europarlamentare din mai 2019. Au spus-o mai multe ONG-uri, o arată și Institutul pentru Dialog Strategic din Londra.

În cel mai recent raport al sau, organizația arată că există actori online care, încercând să profite de lipsa unei legislații clare, „se aliniază adesea cu state ostile, cum ar fi Rusia, sau cu grupuri de interese americane, dar creează şi propriile campanii paneuropene”, conform Hotnews.

De vină ar fi “partide politice populiste, miliţii informatice de extremă dreapta şi grupuri religioase”, care e posibil să se fi inspirat din cazul alegerii lui Donald Trump în 2016, care ar fi ajuns la putere prin implicarea Rusiei.

Institutul pentru Dialog Strategic a identificat 365 de pagini, conturi şi grupuri pe Facebook, peste 1350 de conturi pe Twitter şi peste 100 de canale şi materiale video pe Youtube care promovează ura, dezinformarea şi extremismul.

Totusi, fiecare țară s-a confruntat cu diferite mijloace de promovare a acestor mesaje. De reținut este faptul că scoaterea la lumină a legăturilor acestor rețele cu partidele este dificila.

În Spania s-a remarcat “o reţea coordonată de conturi de Twitter folosită pentru difuzarea de hashtag-uri antiislamice şi pentru a contribui la sprijinirea partidului de extremă dreapta Vox”, în timp ce există suspiciuni că în Marea Britanie au fost folosiți roboţi informatici. În Polonia, partidul nationalist Confederația ar fi avut cel mai mult de câștigat de pe urma „reţele coordonate de pagini, conturi şi grupuri pe Facebook”.