Recursul compensatoriu, în atenția societății. Crima care a pus capac

Moartea violentă a unui tânăr de 25 de ani a stârnit ceea ce mocnea de mult timp în societatea românească: dezaprobarea privind recursul compensatoriu. Altercația dintre bărbat și cel ca urma să îi ia viața început într-un club, la sfârșitul săptămânii. Agresorul, însoțit de alți bărbați, a intrat în club și s-a dus direct la viitoarea victimă. La un moment dat, după ce conflictul s-a mutat în stradă, tânărul și-a pierdut echilibrul și a căzut. Recidivistul l-a înjunghiat de mai multe ori în picior, în zona arterei femurale. Medicii n-au mai putut să facă nimic, bărbatul de 25 de ani murind pe patul de spital.

Crimele săvârșite de indivizi care au fost eliberați înainte de vreme în baza legii 169/2017 – privind eliberarea condiționată pentru deținuții aflați în penitenciare și plata despăgubirilor pentru cei ce și-au ispășit pedeapsa în condiții improprii – au tot fost în atenția presei. Numai în ultima lună au fost mediatizate 4 cazuri, exceptând-o pe cea mai recentă: un viol, un jaf violent, o tâlhărie și o bătaie. Toate victimile, cu excepția tânărului din Mediaș, erau femei, iar toți agresorii au beneficiat de recursul compensatoriu.

Conform Ministerului de Justiție, din 13.000 de deținuți eliberați din 2017 până în prezent, doar 188 s-au reîntors în închisoare – alte cazuri încă se judecă (sau nu au fost descoperite). Studiile arată că gradul de recidivă ajunge în România la 80-90%, conform liderul sindicatelor din penitenciare, Sorin Dumitrașcu.

Cum era de așteptat, criticile asupra Partidului Social Democrat (cel în timpul căreia a fost abrogată legea) s-au abătut imediat. Profesorul Ștefan Vlaston, membru PMP, îl numește pe ministrul Justiției, ”Tudorel Toader, autorul moral al crimelor comise în urma eliberărilor prin recursul compensatoriu”. Ca și în trecut, Toader se dezice de recursul compensatoriu, dând vina pe guvernarea precedentă, cea a lui Dacian Cioloș: „În repetate rânduri am arătat următoarele: că proiectul de lege a fost iniţiat de către guvernarea tehnocrată, faptul că CSM (în componenţa anterioară) l-a avizat şi a propus considerarea zilelor ca fiind executate, că a fost adoptat de parlament, că a intrat în vigoare la scurt timp după ce eu am devenit ministru şi că studiul de impact nu se face după ce legea intră în vigoare!”, a scris ministrul Justiţiei pe pagina sa de Facebook.

Deputatul USR Stelian Ion a anunțat că pregătesc un proiect prin care recursul compensatoriu să fie abrogat. În acest context, deputatul PSD Oana Florea a spus pentru Digi24 (care titrează ”PSD apără recursul compensatoriu. Deputat: Efectele, aceleaşi şi dacă ar fi stat un an în plus în închisoare”): „Efectele cred că ar fi fost aceleaşi şi dacă ar fi stat un an în plus în închisoare. Cât să îi ţii acolo ca să ai garanţia că îi recuperezi? Înainte să ne plângem de milă trebuie să ne gândim la soluţii. Faptul că iei un om din societate, un om periculos, indiferent ce infracţiuni ar fi făcut şi îl ţii acolo, îl tratezi aproape ca pe un animal şi ai pretenţia, când îi dai drumul, să se comporte ca un om. (Reporter: Credeţi că a greşit Parlamentul votând o astfel de lege?) Cred că trebuia dată la pachet cu nişte măsuri post condamnare”.

Și asociația magistraților VeDemJust a cerut o schimbare, prin intermediul unui comunicat.

Nici publicul larg n-a rămas impasibil violențelor de la Mediaș: în timp ce utilizatorii dezbat pe Facebook problema recidiviștilor proaspăt eliberați, termenul ”recurs compensatoriu” s-a situat, până la ora redactării acestui material, pe locul 7 în topul tendințelor de pe Google din România.