Libertatea presei, în cel mai rău punct al său de 13 ani

De 13 ani, libertatea presei nu s-a mai aflat într-un punct atât de critic: cu jumătate din statele lumii având politici dure împotriva jurnaliștilor sau fiind ”parțial libere” și restul libere.

Cealaltă jumătate a statelor care garantează și respectă libertățile cetățenești se concentrează, cum era de așteptat, în Occident, în țările dezvoltate din punct de vedere economic. În fruntea acestora se află țările nordice, în timp ce estul Europei respectă, cu mici excepții, drepturile jurnaliștilor, conform The Economist.

Cea mai sumbră situație este în cadrul regimurilor iliberale: deși Rusia are un număr ridicat de publicații, Vladimir Putin a avut grijă să excludă orice inițiativă independentă, care nu este aservită statului, și s-a ajuns chiar și la reținerea acelor jurnaliști care nu erau conformi Kremlinului. Ceva mai bine stă Turcia, care a avut o perioadă ceva mai lejeră privind libertatea presei. Doar că regimul Erdogan a început încă din vara lui 2016 persecutarea acelor publicații care ar fi susținut lovitura de stat. Estul lumii nu este însă singurul: declinul presei s-a manifestat de exemplu și în America de Sud. Cel mai bun exemplu este Venezuela, unde Hugo Chavez și Nicolas Maduro au pus stăpânire nu numai pe drepturile mass-mediei, dar și pe cele cetățenești.

Există, desigur, și excepții de la regulă, precum Tunisia sau Afghanistan: la scurt timp de la îndepărtarea lui Ben Ali de la putere, Tunisia a început să ofere mai multe drepturi presei, în timp ce Afghanistan a avansat pe acest drum cu pași mici, după înfrângerea talibanilor.

Luând în considerare situația la nivel mondial și declinul accelerat al libertății presei, viitorul jurnalismului nu se arată prea luminat.