GDPR, un alt click în plus. Protecția datelor rămâne un mister

Reglementarea legii privind protecția datelor cu caracter personal a dat multor oameni bătăi de cap – GDPR-ul rămâne un mister greu de deslușit, chiar și la aproape două luni de când a fost implementat.

Deși în sine o inițiativă bună a Parlamentului European și Consiliul UE, acesta rămâne un click în plus pentru utilizatorii de internet. Cât citiți asta, întrebați-vă de câte ori n-ați dat accept tipicului mesaj ”Acest site folosește cookie-uri”, doar pentru a scăpa de căsuța de dialog. Rolul unui cookie HTTP este mai important decât pare: este folosit în timpul autentificării precum și pentru urmărirea comportamentului utilizatorilor, reținerea preferințelor utilizatorilor și implementarea sistemului de „coș de cumpărături”, însă comportamentul utili

Un studiu realizat de Rainer Böhme de la UC Berkeley și Stefan Köpsell de la Universitatea Tehnică din Dresden în urmă cu câțiva ani arată că comportamentul utilizatorilor de internet atunci când vine vorba de cookie-uri este determinat și de modul în care mesajul este livrat. Spre exemplu, dintr-un total de 80.000 de subiecți, câtorva li s-a cerut acordul pentru efectuarea unei operațiuni oarecare, precum colectarea preferințelor, însoțit doar de butonul ”Sunt de acord”. S-a remarcat o creștere cu 26% față de restul subiecților, cărora li s-a livrat același mesaj sub altă formă, mai politicoasă (”am aprecia mult asistența dumneavoastră”, precum și varianta de a apăsa ”nu sunt de acord”).

Cu toate acestea, majoritatea surselor consultate (exemplu AICI) spun că refuzarea cookie-urilor nu ajută la îmbunătățirea site-urilor, din moment ce majoritatea paginilor web le folosesc pentru a stabili ce anume doresc utilizatorii. În alte cuvinte, nu este recomandată blocarea colectării de date.

Reacția internetului imediat după implementarea GDPR-ului descrie de fapt cât de util au găsit oamenii această reglementare. Simplii utilizatori ai internetului sau chiar specialiști au avut dificultăți în a ajunge la un consens dacă este sau nu benefic. În teorie, este, mai ales după scandalul Cambridge Analytica în care a fost implicată și platforma de socializare Facebook, însă colectarea datelor a devenit, apoi, un subiect important, fiind dezvăluite că mai multe companii din acest spectru foloseau datele userilor în alte scopuri decât buna funcționare a serviciului. În prezent, se poate observa un paradox: dacă în martie 2018 domnea o reticență în mediul online cu privire la informațiile furnizate – fapt înțeles, dat fiind faptul că datele a 87 de milioane de persoane au fost colectate -, acum ne lovim de cu totul și cu totul alt comportament: intrarea în vigoare a ”General Data Protection Regulation”, cu toate mesajele primite la accesarea unui site și multele mail-uri necesare, oamenii au revenit la ”vechile obiceiuri”, de a apăsa ”accept” în treacăt.

Conform Martechtoday.com, îngrijorările întreprinzătorilor ce funcționează în mediul online au fost nefondate. De exemplu, dintr-o bază de date cuprinzătoare, aparținând companiei Janrain, mai puțin de 8% au dorit să nu mai vadă reclame, în timp ce doar 5% au refuzat colectarea de date în scopuri analitice.

Este destul de devreme pentru a ne pronunța cu privire la efectivitatea GDPR-ului în încercarea de a preveni situații precum cea în care s-a regăsit Facebook la începutul anului 2018, dar putem observa că tensiunile din preajma implementării legii privind protecția datelor s-au stins. GDPR-ul nu pare, în final, o bătaie atât de mare de cap, ci rămâne un click în plus.