De la tragedie la intoxicare: cum a fost folosită explozia din Rahova pentru propagandă online

Explozia din cartierul Rahova, care a distrus un bloc și a provocat victime, a fost urmată de un val de dezinformare ce s-a propagat cu rapiditate pe TikTok, Facebook și Telegram. La scurt timp după producerea tragediei, utilizatorii acestor rețele au început să distribuie mesaje care puneau la îndoială natura accidentală a exploziei, fără nicio legătură cu date oficiale sau informații confirmate.

Cele mai răspândite afirmații false susțin că blocul ar fi fost aruncat în aer intenționat, că s-ar fi folosit explozibil militar de tip „C-4” sau că evenimentul ar fi legat de presupuse operațiuni secrete ale autorităților. Alte narațiuni virale au vehiculat ideea că fiul unui general din CSAT ar fi implicat sau că statul încearcă să mușamalizeze rezultatele anchetei.

În realitate, anchetatorii nu au prezentat până acum dovezi care să indice altceva decât ipoteza unei explozii produse accidental, iar elementele distribuite online nu au sursă verificabilă.

O rețea pro-rusă

Responsabilitatea propagării acestor mesaje aparține în mare parte unor rețele influente de susținători pro-ruși din România, precum Diana Șoșoacă și Makaveli, care au amplificat teorii conspiraționiste deja prezente în spațiul online.

G4Media.ro arată că printre cei care au declanșat valul se numără Virgil Zidaru („Makaveli”), care a fost filmat la fața locului încercând să incite victimele și locatarii la reacţie şi susținând că „nu e deloc ciudat că trebuie să cadă guvernul când mai aruncă unul în aer”.

În aceeași notă s-a alăturat și Diana Șoșoacă, care a transmis mesaje din Rusia, și Cozmin Gușă, care a postat pe Facebook acuzații legate de firma care ar fi rupt sigiliul la robinetul de gaz al blocului, identificând o companie aparținând unui politician aliat USR.

Nicolae Voiculeț, un apropiat al AUR, a făcut o postare de Facebook în care susținea că explozia a avut loc pentru că un avocat implicat în dosarul Colectiv trebuia redus la tăcere.

În paralel, au circulat numeroase imagini care pretindeau a fi „clipuri surprinse de camerele de supraveghere” la momentul exploziilor. O privire mai atentă arată însă că acestea erau în fapt editate, unele generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Narațiunile false erau folosite pe post de „dovadă” pentru teoriile că incidentul ar fi fost orchestrată, nu accidentală.

Avertismentul SRI

Serviciul Român de Informații a transmis că există indicii privind o campanie coordonată de dezinformare, care speculează emoția publică generată de tragedie. Instituția a avertizat că astfel de mesaje nu doar distorsionează înțelegerea evenimentului, ci pot afecta încrederea în autorități, pot îngreuna ancheta și pot crea panică într-un moment în care oamenii caută explicații credibile.

„În acest context, raportat la realitățile sociale actuale, devine și mai evidentă necesitatea actualizării cadrului normativ, inclusiv cel penal, în materia dezinformării, astfel încât acesta să permită combaterea eficientă a propagării unor campanii menite să slăbească încrederea populației în instituțiile statului și să încurajeze fenomene care, în esență, amenință siguranța cetățenilor prin diseminarea unor mesaje false, radicale sau extremiste”, a mai notat SRI.

Astfel de campanii apar frecvent după evenimente cu impact emoțional puternic: nevoia rapidă de răspunsuri și lipsa informațiilor tehnice în faza inițială creează teren fertil pentru insinuări care se răspândesc mai repede decât datele reale.