Avertismentul Maiei Sandu: Rusia folosește preoți și armate de boți pentru a manipula diaspora

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, atrage atenția într-un interviu acordat Financial Times că Moscova și-a diversificat instrumentele de interferență electorală, ațintindu-și eforturile asupra diasporei – un electorat care în ultimii ani a jucat un rol decisiv în susținerea parcursului european al țării.

„Rusia folosește într-adevăr o gamă foarte largă de instrumente (…) încercând să copleșească instituțiile noastre”, a spus ea.

Propagandă cu sutană și algoritm

Una dintre tacticile invocate este folosirea clerului ortodox aflat în strânsă legătură cu Patriarhia Moscovei. Preoți influenți ar fi folosiți pentru a transmite mesaje subtile, dar constante, în care se promovează ideea că apropierea de Uniunea Europeană ar însemna „pierderea identității” sau „subminarea valorilor tradiționale”.

Acest tip de propagandă funcționează pe baza încrederii ridicate pe care o are Biserica în comunitățile locale, iar mesajele sunt greu de contracarat pentru că vin dintr-o sursă percepută drept legitimă și spirituală.

În paralel, Rusia ar fi activat așa-numita rețea de boți „Matryoshka”, menită să producă masiv conținut fals pe rețelele sociale. Aceste conturi automate și coordonate se dau drept jurnaliști sau publicații cunoscute, dar distribuie narative anti-occidentale și pro-Kremlin.

Rolul lor este dublu: pe de o parte, inundă spațiul informațional cu știri fabricate sau distorsionate, iar pe de altă parte încearcă să creeze iluzia unei opinii publice „autentice” care respinge direcția europeană. Practic, cetățenii expuși ajung să vadă același mesaj din mai multe surse aparent diferite, ceea ce îi face să creadă că există un consens.

Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pe interferența în alegeri

Nu este prima dată când Moscova este acuzată de astfel de practici. În 2024, agenți ruși ar fi organizat alerte false cu bombă la secții de votare din străinătate, inclusiv în Germania, tocmai pentru a descuraja participarea electoratului moldovean din diaspora. În același an, serviciile secrete ale Republicii Moldova au documentat o campanie „fără precedent” prin care Rusia a pompat fonduri masive în țară, încercând să cumpere voturi prin intermediul unei rețele de interpuși politici și economici.

Sandu estimează că anul trecut Kremlinul a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pentru a „strica” procesul electoral.

În acest context, alegerile parlamentare din 28 septembrie devin decisive pentru viitorul Moldovei. Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, încearcă să își păstreze majoritatea într-o confruntare strânsă cu opoziția reunită în jurul fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Acesta a coagulat trei partide într-un „Bloc Alternativ” care se declară pro-european, dar pe care Sandu îl acuză că urmărește readucerea Moldovei în sfera de influență rusă.

Sandu a cerut sprijinul Uniunii Europene, avertizând că Moldova este un „laborator” al tacticilor Kremlinului, iar metodele testate aici riscă să fie exportate și către alte democrații europene. Bruxelles-ul a promis deja 1,8 miliarde de euro ca sprijin economic, însă parcursul de aderare rămâne blocat de negocierile comune cu Ucraina și de opoziția unor state membre, precum Ungaria.

„Integrarea europeană este singura cale pentru ca Moldova să supraviețuiască ca democrație”, a transmis Sandu, subliniind că miza scrutinului din această lună este chiar viitorul țării.