Discursul populist al lui Liviu Dragnea, presărat de conspiraționism și victimizare

Ultimele apariții televizate ale lui Liviu Dragnea din libertate au marcat și escaladarea discursului populist al acestuia, fiind din ce în ce mai clar că fostul lider al PSD se agață de orice oportunitate pentru a rămâne relevant pe scena politică autohtonă. Prima apriție TV de după eliberare a reprezentant atât anunțul revenirii în politică, cât și o încercare de exersare a abilităților populiste.

Victimizarea

În urmă cu treni ani, înainte de condamnare, Dragnea încerca să le lase alegătorilor impresia că el, omul bun care vrea să facă bine (sic!), nu este lăsat. Ba mai mult decât atât, în discursurile lui au început să se regăsească din ce în ce mai des cuvinte care lasă de înțeles că este ținta unor intenții necurate.

Personajele au variat în funcție de trendul momentului. Fie statele Occidentale, fie figuri cu funcții înalte din aparatul de stat, însă constanți au rămas președintele Klaus Iohannis, fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, șeful SPP, Lucian Pahonțu, și fostul adjunct al serviciului de informații Florian Coldea.

În timpul interviului de la Realitatea PLUS, Dragnea face numeroase astfel de acuzații:

• „Au fost o serie întreagă de abuzuri împotriva mea”;
• „Problema nu sunt judecătorii și procurorii, ci această structură nenorocită condusă și azi de Pahonțu în numele lui Iohannis”;
• Liviu Dragnea a povestit o ”conversație auzită de Dîncu între Kovesi și Coldea și care a fost confirmată de Coldea, direct”. Dragnea a povestit cum Laura Codruța Kovesi ar fi fost acasă la Vasile Dîncu, împreună cu Florian Coldea, iar fosta șefă DNA ar fi spus că îl ”va băga la pușcărie” pe liderul PSD pentru că a apărat Antena 3 în momentul în care ANAF urma să recupereze sediul televiziunii.

Victimizarea este una dintre caracteristicile discursului populist contemporan, pe care Liviu Dragnea și l-a însușit cu brio. Prin repetarea ideii că în jurul său s-a conturat o conspirație, fostul lider social-democrat le inspiră susținătorilor săi încrederea nu numai că este nevinovat pentru faptele penale săvârșite, dar și că condamnarea sa este urmarea unui complot anti-România.

Cine e dușmanul? Oricine!

Spuneam la început că afirmațiile făcute de Liviu Dragnea au avut întotdeauna în centru câte un personaj. Toți indivizii numiți de Dragnea au fost asociați de acesta cu ideea că nu lucrează în favoarea României, ci pentru interesele personale sau externe.

Prin definiție, populismul este un curent politic în care elitele sau grupurile restrânse de interes sunt acuzate pentru neajunsurile societății, tocmai pentru că dețin putere. În decembrie 2018, Dragnea făcea o afirmație bună de manualele de politologie: „Cu complicitatea unor europarlamentari români, țara noastră a fost transformată într-un țap ispășitor al jocurilor de putere dintre familiile politice europene”.

În interviul de duminică seară, acesta făcea o declarație similară, în care acuza o complicitate Guvern-PSD-Iohannis, care sunt „protejați să predea România bucată cu bucată, teren cu teren. Alt obiectiv este cum să ia comisioane din ce în ce mai grase pe niște sume uriașe cheltuite”. 

Jumătăți de adevăr și falsuri șlefuite

În platoul Realitatea PLUS, Liviu Dragnea a continuat să-și exerseze abilitățile de manipulare a afirmațiilor. La un moment dat, acesta a afirmat că „plafonarea prețului la gaze și energie electrică a fost desființată imediat” după condamnarea sa, motiv pentru care consideră că „nu a fost o decizie politică”.

În realitatea, renunțarea la plafonarea prețului la gaze pentru consumatorii industriali a fost făcută în martie 2019, cu două luni înainte ca Liviu Dragnea măcar să știe că a fost condamnat definitiv la trei ani și jumătate de închisoare. ”Desființarea imediată” deplânsă de fostul lider PSD este, de fapt, o deturnare a adevărului, întrucât procesul fusese deja început de Guvernul condus de Viorica Dăncilă, aflat sub atenta lui coordonare.

Apoi, toate declarațiile despre presupusele mișmașuri operate de ”oculta românească” sunt afirmații făcute în vânt, pe care nici măcar Liviu Dragnea nu le poate proba, așa cum nici așa-zisa tentativă de asasinat asupra sa a conținut multe afirmații neprobate, precum identitatea atacatorilor.

Însă există un motiv pentru care afirmațiile făcute de fostul lider social-democrat rămân necontestate de susținătorii săi: acestea reprezintă o explicație simplă la o problemă care ar fi presupus, mai mult ca sigur, înțelegerea unor mecanisme complexe sociale, economice sau politice.

„Credința în teoriile conspirației este strâns legată de sentimente de teamă, incertitudine sau de a fi scăpat de control și este probabil ca situațiile de criză societală să trezească adesea astfel de sentimente la oameni. Ca atare, aceste idei pot explica de ce teoriile conspirației înflorește în special în situațiile de criză socială. Principalul proces care stă la baza acestei conexiuni este acela că incertitudinea stimulează dorința de a înțelege mediul social al unuia”, afirmă Jan-Willem van Prooijen și Karen M Douglas în lucrarea ”Teoriile conspirației ca parte a istoriei: Rolul situațiilor de criză societală”.