Reclamele politice online de la alegerile locale n-au fost transparente

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) a realizat o analiză pornind de la promovarea reclamelor politice pe rețelele sociale, în cadrul alegerilor locale din septembrie 2020, anunță ApTI.ro. Prima parte a analizei realizate de Bianca Butacu și Cezara Panait pornește de la un chestionar public cu peste 100 de răspunsuri, iar a doua parte aduce în prim-plan reclamele politice derulate pe Facebook în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale 2020.

Câteva dintre concluzii

Deși la momentul actual nu există un cadru de reglementare solid pentru reclamele politice în cadrul rețelelor sociale, există inițiative de a introduce acte legislative, în special la nivel european. Acestea ar conduce la standarde mai clare pentru responsabilitățile platformelor online și la creșterea transparenței în ceea ce privește publicarea reclamelor politice. De asemenea, ar fi mai transparente personalizarea mesajelor în funcție de profilarea utilizatorilor și modul în care sunt gestionate datele personale ale acestora.

Cercetătoarele au constatat că încă nu există un nivel de transparență care ar impune platformelor sociale, cu precădere Facebook, să facă publice informațiile și datele folosite în privința determinării intereselor și a profilurilor politice ale utilizatorilor. Cu aceste informații, companiile implicate ar putea contribui la consolidarea democrației digitale și la înțelegerea modului în care aceste reclame sunt sau pot fi folosite pentru manipulare politică.

Personalizarea reclamelor nu ajută

Personalizarea reclamelor politice împiedică promovarea unui cadru neutru din punctul de vedere al opiniei politice, care este esențial atât în promovarea pluralismului dezbaterii politice, cât și în susținerea democrației.

La nivelul UE, există mai multe inițiative de a reduce manipularea politică ce poate avea loc prin promovarea reclamelor politice în rețelele sociale. În acest sens, a fost publicată și o declarație comună a zeci de organizații din societatea civilă pentru a solicita transparența anunțurilor politice. Felul în care UE va decide să abordeze subiectul reclamelor politice în cadrul platformelor digitale ar putea fi reglementat în viitorul proiect de act normativ privind serviciile digitale (Digital Services Act), care urmează să fie publicat de Comisia Europeană în decembrie 2020.

Din datele puse la dispoziție de Facebook, aflăm că, la nivel național, în perioada campaniei electorale, au fost 53.105 de reclame politice în valoare de 11.429.748 de lei. Au fost 3.748 de pagini unice care au rulat reclame politice prin 2.035 de sponsori. Totuși, 694 dintre pagini nu și-au dezvăluit sponsorul pentru o parte din reclamele sponsorizate – deci, cam 18,5% dintre pagini au eludat obligația de transparență minimală.

Datorită categoriei destul de largi în care sunt încadrate reclamele politice pe Facebook, aceste cifre cuprind reclame ale unor ONG-uri, instituții naționale sau europene sau pagini media care au promovat diferite teme de natură politică sau socială.

Această analiză (fișier PDF) a fost pregătită cu sprijinul ApTI și a fost realizată prin interpretarea datelor disponibile în spațiul public, conform surselor citate. Rezultatele, interpretările și concluziile prezentate în această analiză sunt apolitice și se referă la modul în care toți actorii politici au tratat subiectul datelor personale în alegerile locale din septembrie 2020.

Foto: Arnaud Jaegers (Unsplash)