Când puterea politică e mai importantă decât viața cetățenilor. Motivul protestelor din Serbia, explicat
Suntem obișnuiți cu afirmațiile făcute de jurnaliști, experți și oameni de stat cu privire la pericolul prezentat de dezinformare, însă protestele recente din Serbia ne arată că ea poate fi folosită cu ușurință pe timp de pandemie pentru a regla conturi politice, disputate în mod normal la urne.
Un adevărat conflict a fost stârnit în Belgrad, în noaptea de marți spre miercuri, între protestatari și forțele de ordine. S-au aruncat pietre, autoritățile au folosit gaze lacrimogene, iar clădirea Parlamentului a fost luată cu asalt de un grup mic de oameni. Nemulțumirea protestatarilor a fost stârnită de declarația președintelui Aleksandar Vučić, care a anunțat că starea de urgență va fi reimpusă, ca urmare a înregistrării celor mai multe decese într-o singură zi, 13.
„Nimeni nu poate suporta aceste numere. Nu vrem să ne omorâm medicii”, a declarat președintele Vučić.
Președintele Serbiei a alimentat neîncrederea publicului
În trecut, când virusul SARS-CoV-2 abia ajungea în partea de Centru și de Est a Europei, Vučić a avut o atitudine relaxată, uneori zemflemistă la adresa pericolului reprezentat de virus. De exemplu, pe 11 martie, președintele sârb a afirmat la o televiziune că media răspândea o minciună atunci când susținea că un oficial de stat se referise la noul coronavirus drept „cel mai amuzant virus”, cu toate că există o filmare în care persoana respectivă folosea această exprimare.
Mai mult decât atât, pe măsură ce numărul de cazuri a început să crească și opinia publică a început să fie din ce în ce mai îngrijorată cu privire la condițiile din spital, Vučić nu s-a ferit să cosmetizeze sau chiar să pună presiune asupra celor care doreau să afle adevărul. Jurnalista Ana Lalić, angajată a portalului Nova.rs, a fost arestată pentru „a răspândit panica și a provocat agitație”, după ce a raportat despre lipsa echipamentului de protecție la un spital din Novi Sad.
După ce măsura abuzivă a atras atenția presei internaționale și a organizațiilor pentru drepturile omului, premierul Serbiei, Ana Brnabić, a afirmat că va repara greșeala făcută, după ce a fost rugată de președintele Aleksandar Vučić . Aceasta a susținut chiar că decretul privind informarea centralizată în legătură cu noul coronavirus a fost ”un rezultat al prostiei” sale, luând astfel toată vina asupra ei.
Autoritățile din Serbia, acuzate că ar fi mușamalizat situația reală
Pe 21 iunie, sârbii și-au ales un nou Parlament. Cu puțin timp înainte, Vučić a anunțat că va ridica restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului, criticii săi afirmând că gestul reprezintă o tentativă de a facilita obținerea unui nou mandat.
În săptămânile anterioare alegerilor, nu au existat practic niciun fel de restricții împotriva răspândirii virusului și au avut loc evenimente sportive cu mii de spectatori. Situația s-a schimbat, în mod evident, după ce partidul lui Vučić a ieșit învingătoare la alegeri, ca urmare a boicotului opoziției.
A doua zi după alegeri, Dr Predrag Kon, membru al comitetului de criză al Guvernului, a anunțat că situația cu COVID-19 era din nou gravă în Belgrad, cu toate că, cu nici două săptămâni înainte, aceeași persoană proclama sfârșitul efectiv al epidemiei. În același timp, au început să apară investigații jurnalistice care arătau că Guvernul a mușamalizat numărul adevărat de cazuri și decese încă din aprilie.
Articole asemănătoare
Diferențele dintre disinformation și misinformation. Un scurt ghid de înțelegere a nuanțelor dezinformării
Narativele propagandei ruse, îmbrățișate de români: cum ne desconsiderăm poziția în relația cu partenerii strategici
PASTILA DE (DEZ)INFORMARE: Harm Reduction – măsurile care salvează vieți în consumul de droguri
Ziua Mondială a Radioului. Ce cred jurnaliștii români despre viitorul radioului
Propaganda rusă intervine în referendumul pro-UE din Republica Moldova