Inteligența artificială în mass-media: pot ”roboții” să înlocuiască complet jurnaliștii?

Inteligența artificială pare a fi și o binecuvântare a științei, și un blestem – mai ales pentru angajații din domeniile care, eventual, vor fi înlocuiți de ”roboți”. Cu toate că nimeni nu-și imagina acest scenariu acum un deceniu, un domeniu vizat de implementarea AI ar putea fi jurnalismul. Microsoft a fost prima companie care a anunțat că face acest pas: pentru selectarea știrilor de pe site-ul MSN vor fi folosi sisteme automate, și nu oameni. Schimbarea a stârnit atât revoltă, cât și amuzament, însă deschide și o conversație despre rolul inteligenței artificiale în jurnalism și cum va arăta viitorul presei.

AUTOMATIZAREA, ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI

Planul Microsoft de înlocuire a jurnaliștilor cu ”roboți” face parte dintr-o încercare mai largă a companiilor de a înlocui forța de muncă umană cu sisteme automate. Schimbarea nu se limitează numai la presă și social media: industria transportului, a depozitării și cea de producție au cele mai multe șanse să fie vizate de automatizare în anii care urmează. De fapt, multe dintre lucrurile pe care le facem zi de zi implică inteligența artificială.

Să luăm, de exemplu, o simplă căutare pe Google Maps. Dacă căutăm traseul cel mai rapid pe care să-l urmăm ca să ajungem de acasă până la Piața Unirii, o să putem aproxima cam cât o să facem până la destinație – mulțumită predicțiilor făcute de sistemele Google, care folosesc date de locație anonimizate de pe smartphone-uri pentru a analiza viteza de deplasare a traficului. Un principiu similar se aplică și pentru prețurile curselor de ridesharing sau timpul în care mâncarea comandată printr-o aplicație va fi livrată.

Exemplele pot continua: filtrarea mail-urilor către secțiunea de spam, verificarea plagiatelor, prevenirea fraudelor bancare, shoppingul online, reclamele, transformarea unei înregistrări auto în text.

În timpul pandemiei de coronavirus, Facebook a folosit AI pentru a detecta fake news-uri și meme-uri care instigă la ură. Cu toate astea, rezultatele oferite de sistemele automate au fost trecute printr-un filtru uman.

POATE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ SĂ AIBĂ RAȚIUNI EDITORIALE?

Planurile Microsoft de a înlocui jurnaliștii cu artificial intelligence au luat o turnură ironică. Un editor robot al MSN.com a publicat un articol despre una dintre membrele trupei Little Mix, Jade Thirlwall, folosind în mod incorect o fotografie cu un alt membru al trupei, Leigh-Anne Pinnock, arată TechRadar.

Deși staff-ul (uman) a observat la timp gafa pe care sistemele au făcut-o și au șters articolul, editorul robot a republicat materialul câteva momente mai târziu – fapt care arată că deciziile luate de o mașinărie au fost prioritizate în fața celor luate de echipa editorială a MSN.

Nu numai că Microsoft a fost criticată pentru alegerea de a concedia zeci de oameni de presă din raționamente economice, în plină pandemia, însă a fost și avertizată cu privire la limitele pe care inteligența artificială le poate avea în decizii editoriale, care necesită empatie.

FOLOSIREA INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ÎN REDACȚII

Într-o anumită măsură, inteligența artificială joacă un rol în redacțiile de toate mărimile. Cele mai mari, care preiau un număr impresionant de știri pe zi, folosesc sisteme AI pentru a prelua informații din mai multe surse și a le face un rezumat.

Însă cel mai comun rol pe care artificial intelligence îl are în redacții este acela de a culege informații despre preferințele consumatorilor și a le folosi în scopuri de marketing. Personalizarea conținutului în funcție de interesele cititorului generează sugestii de articole pe care acesta să le citească în continuare, fapt pentru care timpul pe care un utilizator îl petrece pe site crește.

Nu este de ignorat nici numărul mare de publicații care au ales să implementeze sisteme AI care generează articole întregi de la zero. Forbes folosește ”Bertie” pentru sugestii de titluri și conținut, ”Heliograf” al The Washington Post poate genera articole din date cantitative, în timp ce Bloomberg folosește Cyborg pentru crearea și gestionarea conținutului. The Guardian, Associated Press și Reuters testează, la rândul lor, sisteme similare.

ROLUL JURNALISMULUI ÎN MODERAREA CONȚINUTULUI, VITAL

Deși inteligența artificială devine un instrument din ce în ce mai important în cadrul organizațiilor media din întreaga lume, aportul adus de inteligența umană este, în continuare, în centrul procesului de creare și moderare a conținutului.

Există un filtru uman în oricare dintre domeniile în care automatizarea a fost implementată, tocmai pentru a preveni erorile care pot să apară. Facebook folosește oameni care să contra-verifice rezultatele automate de fact-check, redacțiile amintite anterior încă au editori care să poată interveni în cazul în care apare un bias al sistemului.

Până în acest moment, jurnalismul automatizat nu a depășit nivelul de creare de conținut bazat pe șabloane și pare că nici nu va putea prea curând să realizeze articole complexe și documentate – un motiv ar fi și faptul că mass-media presupune conectarea cu cititorul, care necesită empatie și înțelegerea emoțiilor umane. Iar AI are un nivel de prejudecăți ridicat, după cum arată mai multe studii recente, cum a arătat și gafa făcută de editorul robot al MSN.

În prezent, inteligența artificială este, într-o redacție, mai mult un instrument decât o parte integrată a ei. Ca și în alte industrii unde automatizarea a fost implementată parțial, oamenii rămân indispensabili din proces, tocmai pentru că ei dețin capacitatea de a contextualiza informații și a înțelege modul în care cuvintele alese vor fi percepute.

Cel mai probabil, rolul inteligenței artificiale în jurnalism nu va fi în viitor atât de revoluționar cum tindem să ne imaginăm, însă cu siguranță aceasta va spori calitatea conținutului și va ușura munca din multe redacții.