Tot ce știm despre incidentul din Polonia și de ce nu e acesta motiv de panică

În primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, părea că orice stat NATO ar putea fi următorul pe lista neagră a rușilor – din fericire pentru noi, Ucraina a împins destul de repede forțele rusești spre estul țării.

Cu toate acestea, incidentul din Polonia de marți seara ne-a arătat realitățile războiului. Două persoane, lucrători agricoli într-un sat din apropierea graniței dintre Polonia și Ucraina, au murit după ce o rachetă a lovit în apropierea lor.

Acesta a declanșat reacții rapide și puternice, atât din partea oficialilor, cât și a publicului. Pe Twitter, declanșarea articolului 5 a fost invocată de mai multe ori, iar scenariile au fost puse pe masă. În primele minute, părea că Rusia a atacat intenționat un stat membru NATO.

Dar iată ce știm acum:

Posibil rachetă ucraineană de interceptare

Tensiunile au fost mari în Polonia – și pe bună dreptate. Cu toate acestea, președintele polonez, Andrej Duda, a declarat într-o postare pe Twitter făcută miercuri după-amiază că incidentul pare a fi un „accident nefericit”.

Mai mult, se pare că am asistat la un atac internațional făcut de Rusia, ci mai degrabă la o greșeală. Racheta pare să fie de origine sovietică, lansată de Ucraina în cadrul apărării sale antiaeriene:

„Din informațiile pe care le avem noi și aliații noștri, a fost o rachetă S-300 fabricată în Uniunea Sovietică, o rachetă veche și nu există nicio dovadă că a fost lansată de partea rusă. Este foarte probabil că a fost lansată de apărarea antiaeriană ucraineană”, a declarat președintele polonez.

Același lucru a fost spus și de șeful NATO, Jens Stoltenberg, cam în același timp cu postarea lui Duda. Într-o conferință de presă, Stoltenberg a declarat jurnaliștilor că analiza preliminară făcută de Alianța Nord-Atlantică sugerează că „incidentul a fost probabil cauzat de o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană trasă pentru a apăra teritoriul ucrainean împotriva atacurilor cu rachete de croazieră rusești”. 

Deși ancheta este încă în curs de desfășurare, el a precizat că nu există „niciun indiciu că acesta a fost rezultatul unui atac deliberat și nu avem niciun indiciu că Rusia pregătește acțiuni militare ofensive împotriva NATO”.

Prevăzând probabil modul în care propaganda rusă va prezenta că o rachetă lansată de forțele ucrainene a lovit o țară NATO, Stoltenberg a mai adăugat că „nu este vina Ucrainei. Rusia poartă responsabilitatea finală, deoarece își continuă războiul ilegal împotriva Ucrainei”.

Ce sunt articolele 4 și 5 și de ce nu au fost invocate

Articolele 4 și 5 din tratatul NATO au fost ambele invocate de la incidentul de la granița dintre Polonia și Ucraina. Primul a fost luat în considerare de guvernul polonez, dar începând de marți seară, premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat într-o conferință de presă că această măsură este încă analizată de stat. Cel de-al doilea, articolul 5, a fost invocat pe rețelele de socializare în primele minute ale incidentului, când unele persoane au crezut că Rusia a atacat Polonia.

• Articolul 4 din tratat prevede că fiecare țară membră poate invoca consultări formale ale statelor NATO atunci când se simte amenințată.
  • „Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea uneia dintre părți este amenințată”, se arată în tratat.
  • Acesta implică discuții cu privire la realitatea amenințării și la modul de acțiune. Măsurile trebuie să fie convenite în unanimitate.
  • Invocarea acestui articol nu înseamnă că va exista și o acțiune directă, în cazul în care Alianța nu o consideră adecvată.
  • După începerea invaziei, patru dintre cele șapte state NATO care formează „flancul estic” au declanșat consultări cu privire la articolul 4. În urma discuțiilor, numărul de trupe din flancul estic a fost mărit.
  • Anul trecut, Turcia a invocat, de asemenea, articolul 4, atunci când soldați turci au fost uciși în Siria. NATO nu a luat nicio măsură în acest caz.
• Articolul 5, pe de altă parte, garantează intervenția militară a fiecărui stat membru în cazul în care unul dintre ele este atacat.
  • „Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, convin că, în cazul unui astfel de atac armat, fiecare dintre ele (…) va acorda asistență părții sau părților atacate, luând imediat, individual și de comun acord cu celelalte părți, măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv utilizarea forței armate, pentru a restabili ș i menține securitatea în zona Atlanticului de Nord”, stipulează convenția.
  • Articolul 5 a fost declanșat o singură dată în istoria NATO: în 2001, după atacurile de la 11 septembrie 2001, ceea ce a dus la desfășurarea de forțe NATO în Afganistan.
  • Cu toate acestea, NATO a precizat că nu va sta deoparte în cazul în care un stat membru este atacat. În ianuarie, înainte de începerea invaziei, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că „un atac împotriva unui membru NATO este un atac împotriva noastră, a tuturor”.

Știind ceea ce știm acum, declanșarea articolului 5 nu are niciun temei, deoarece racheta părea să fi fost lansată de Ucraina ca parte a sistemului său de apărare aeriană. Articolul 4, pe de altă parte, poate fi în continuare invocat – dar se pare că nu se va lua nicio măsură directă, deoarece a fost o greșeală.