Terorismul, capcană pentru jurnaliști? UNESCO a lansat manualul care vine în ajutorul redacţiilor

Jurnalismul a căpătat diverse forme de-a lungul timpului, în special atunci când au avut loc evenimente neprevăzute, de puternic impact emoțional. Însă, cum răspunde presa în fața marilor provocări ale secolului XXI?  Cât de pregătită este să acționeze în cele mai delicate situații cu care se confruntă societatea secolului XXI?

Vă propunem să faceți un apel la memorie și să vă lăsați duși de de trenul memoriei până pe data de 23 mai 2017, la 3 dimineaţa ora României, când societatea s-a confruntat cu unul dintre cele mai mari pericole ale momentului: terorismul –  Atentatul terorist de la concertul din Manchester, în urma căruia 23 de persoane și-au pierdut viața iar alte 119 au fost rănite.

Însă, dincolo de tragismul provocat de acest nefericit eveniment, interesant de observat este, ce impact a avut această macabră scenă asupra presei din România. Astfel, la o atentă analiză, la data și ora menționată mai sus, televiziunile din întreaga lume erau într-un Breaking News sărac în informaţii şi imagini despre atentatul terorist de la concertul din Manchester, iar în România, singurele televiziuni care au reacţionat până la începerea programului normal de matinal au fost Digi24 şi TVR.

Deşi este una dintre temele care ocupă tot mai mult spaţiu mediatic, abordarea jurnalistică a terorismului reprezintă o zonă neclară nu doar pentru profesioniştii din România, ci şi de peste hotare. Dovada: faptul că UNESCO  a lansat de curând un manual menit să ofere sprijin redacţiilor, copleşite de avalanşa de atentate teroriste care invadează agenda publică şi vieţile noastre.

Manualul online lansat de UNESCO introduce pentru prima dată reguli pentru abordarea jurnalistică a subiectelor care ţin de terorism

Dacă până acum profesioniştii au tratat subiectele legate de terorism într-un mod empiric, profesorul şi jurnalistul belgian Jean-Paul Marthoz propune 110 pagini de teorie care includ, printre altele: tipologia formelor de terorism,  lista organizaţiilor teroriste, reguli de acoperire a subiectelor legate de terorism, precum şi informaţii despre legislaţie şi principiile etice care guvernează domeniul.

Manualul îndeamnă la considerarea aspectului uman în tratarea subiectelor, în special în situaţiile de Breaking News în care deciziile se iau într-un timp foarte scurt, iar informaţiile sunt extrem de puţine. Printre recomandările făcute, se regăsesc unele care ar schimba complet felul în care arată ştirile despre terorism (şi nu numai):

1. Cereţi întotdeauna acordul victimelor pentru a le filma şi intervieva
2. Evaluaţi starea de şoc a persoanei intervievate pentru a vă asigura că este capabilă să ofere informaţii de încredere
3. Nu agravaţi starea de şoc a victimelor printr-o intruziune agresivă (valabil în special pentru operatori şi fotografi) sau prin adresarea unor întrebări stupide de genul “cum vă simţiţi?”
4. Dacă victimele refuză să coopereze, nu le oferiţi bani pentru a îi convinge. Alegeţi să obţineţi în loc informaţii de la organizaţiile umanitare implicate în sistem
5. Gândiţi-vă întotdeauna la impactul pe care ştirea îl va avea asupra familiilor victimelor.

Aceste reguli ar fi necesar de urmat și de către redacțiile noastre, care oferă informații despre românii victime în atentatele teroriste din străinătate. În ultimii ani am avut situații la limită în relatările despre atentatele din Madrid, 2004, Paris, 2015, Nisa, 2016, Londra, 2017.

Cum interacţionăm cu teroriştii şi organizaţiile teroriste?

Într-o lume în care teroriştii beneficiază de popularizarea intensivă a acţiunilor lor, deschiderea lor către comunicare este tot mai mare. Organizaţiile teroriste dau comunicate de presă prin care revendică atentate, oferă interviuri sub protecţia anonimatului (sau nu) şi distribuie filmuleţe pe care canalele TV să le folosească pe post de ilustraţie pentru materialele lor.

În acest context, autorul manualului propune câteva reguli de bază care să permită controlarea procesului jurnalistic într-o mai mare măsură:

1. Păstraţi controlul asupra conţinutului jurnalistic şi refuzaţi din start limitările impuse de grupările teroriste
2. Alegeţi mai degrabă un format de tip documentar care să permită crearea unui context şi corectarea afirmaţiilor intervievatului
3. Explicaţi transparent decizia editorială de a intervieva persoana aleasă şi condiţiile în care s-a desfăşurat interviul
4. Corectaţi întotdeauna declaraţiile false ale intervievaţilor şi oferiţi posibilitatea autorităţilor sau victimelor să prezinte şi cealaltă parte a poveştii.