În perioada cea mai intensă din punct de vedere al manipulărilor politice, MediaStandard.ro publică un studiu-eveniment privind percepția publicului asupra fenomenului de fake news, care scoate la iveală impactul avut de către dezinformarea din online asupra consumatorilor români de presă. Ce generație este cea mai predispusă la a distribui știri false? Reprezintă România un caz aparte? Cum ar trebui combătut fenomenul? Raportul realizat de către Novel Research la comanda MediaStandard.ro oferă răspunsuri acestor întrebări – și nu numai.
Tiparul de consum al românilor
Televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru români, în mod special pentru grupa de vârstă 65+ (64,6%), în timp ce site-urile sau aplicațiile de știri și social media se clasează pe locul doi, respectiv trei. Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani preferă să citească știri de pe rețelele de socializare, în timp ce grupa 46-64 folosește într-o proporție mai mare platformele speciale pentru știri.
Totuși, se remarcă că interesul pentru cititul știrilor din social media este mai mic în rândul tinerilor decât în rândul vârstinicilor. Cu alte cuvinte, procentul celor care se informează prin intermediul unor aplicații precum Facebook sau Twitter crește proporțional cu vârsta. Deși preferă știrile TV, vârstnicii citesc mai des știri online – semn că interesul pentru ultimele evenimente din țară, politice sau sociale, este mai ridicat pentru cei bătrâni decât pentru cei din segmentul 18-29 de ani, care înregistrează totodată și o prezență mai scăzută la vot. De exemplu, la alegerile europarlamentare din 2019, tinerii au votat în număr mic – exceptând persoanele de peste 65+, care probabil suferă de probleme de sănătate sau sunt în incapacitatea de a se deplasa. Dacă ar fi să ne uităm la motivele pentru care seniorii se informează constant, indiferent că vorbim de TV sau online, aceștia fac parte din categorii vizate constant de modificări legislative, dar dau dovadă și de o responsabilitate socială mai mare.
Persoanele cu educație superioară și cele ce lucrează în mediul public arată, de asemenea, o frecvență mai ridicată de informare în mediul online.
Cât de mare este amenințarea
În ceea ce privește pericolul prezentat de către fake news, acesta a fost comparat cu alte două fenomene extreme, dar care diferă în intensitate: terorismul și criminalitatea. În timp ce primul nu s-a manifestat pe teritoriul României sau în apropierea ei, infracțiunile grave sunt o realitate a ultimilor luni.
Se remarcă, astfel, că 55% din respondenți consideră că dezinformarea din media este o problemă foarte mare pentru țara noastră, pe când terorismul a obținut doar 21%. Criminalitatea, pe de altă parte, se situează ceva mai sus, cu 66%. Pe primele trei locuri se află sistemul de sănătate (80.7%), justiția și statul de drept (72.2%) și poluarea (69.5%). Grupa cea mai îngrijorată privind fenomenul dezinformării este cea cu vârste cuprinse între 45-64. Cei mai puțin îngrijorați sunt tinerii (47.9%).
Atunci când punem aceste date la un loc cu studii similare din străinătate, remarcăm că România nu este singurul stat în care respondenții consideră că fake news sunt considerate o problemă foarte mare, Statele Unite ale Americii și Germania înregistrând rezultate similare.
49% dintre respondenți consideră că știrile false pot manipula opiniile populației, în timp ce aproximativ 32% dintre aceștia spun că fenomenul amenință democrația și că statul ar trebui să prevină fake news-urile.
Totuși, 28,4% consideră că ”știrile false pot manipula opiniile jurnaliștilor, politicienilor și a altor persoane”. Se remarcă astfel o îngrijorare pentru independența presei, responsabilitatea acurateții informației căzând, în ochii publicului, pe emițătpri – mass-media și mediul politic.
2 din 10 români obișnuiesc să distribuie știri false
Respondenții studiului s-au declarat în proporție de 27.8% foarte încrezători în abilitățile lor de a recunoaște știrile false și 60% oarecum încrezători. Totodată, numărul persoanelor ce au raportat/comentat știri false și care nu au dat vreodată like sau share este unul mic, de doar 8.2%. În schimb, se remarcă un număr mare de pasivi – care nu au reacționat în niciun fel la știri false (44.9%) și de bivalenți – care au distribuit știri false, dar le-au și raportat (42.6%). Persoanele care promovează conținut cu caracter manipulator reprezintă 4.3% din cei intervievați.
Impactul știrilor false în viziunea persoanelor ce distribuie fake news pe social media se împarte în două categorii:
- 35% dintre ”promoteri” consideră că acestea au un impact minor sau nu au impact
- 65% sunt convinși că acestea creează confuzie mare sau foarte mare
Totuși, promoterii au cea mai mică încredere în capacitatea de a recunoaște știrile false. Acesta este grupul care este cel mai predispus să judece informațiile în funcție de propriile convingeri și nu neapărat după acuratețea știrii.
”Bivalenții” și ”diminuatorii” distribuie știrile false din cu totul alt motiv: pentru a atrage atenția asupra caracterului manipulator și/sau a corecta informațiile. Acesta e un trend remarcat nu numai la noi (prin platforme precum Factual.ro), dar în întreaga lume. Din spațiul estic european, în Ucraina se află cele mai multe, dată fiind încercările Kremlinului de a interveni în politica de la Kiev.
Din datele furnizate de Novel Research pentru MediaStandard.ro reiese că 2 din 10 români obișnuiesc să distribuie știri false – însă cifrele reale ar putea să fie mult mai mari, întrucât respondenții s-au autoapreciat. Subiectele sensibile, cum este cel de față, pot duce la o teamă privind percepția societății asupra individului, motiv pentru care aceștia vor încerca să diminueze realitatea.
Efectele percepute ale fake news și combaterea fenomenului
Românii consideră că cea mai bună metodă pentru a combate fenomenul dezinformării este de a realiza campanii de informare a populatiei cu privire la efectele și metodele de combatere a influenței știrilor false (41.4%).
Studiul scoate la iveală patru tipologii de nevoi, determinate și de vârsta respondenților:
- Pentru 15% din populație, știrile false reprezintă o amenințare mică, la fel și rețelele de socializare. Nivelul de confuzie creat este perceput semnificativ mai scazut comparativ cu alte segmente de public. Grupa de vârstă cea mai mică (18-29 de ani) – incluzând persoane fără ocupație și cu educație mai degrabă sub medie – este reprezentantă pentru acest grup, dominat de nevoia de libertate.
- Segmentul de populație predominant vârstnic (20%) – de peste 65 de ani ani, pensionari și persoane cu educație medie – asociază fake news-urile cu manipularea populației, a jurnaliștilor, politicienilor și persoanelor de decizie și consideră că fenomenul reprezintă o amenințare la adresa democrației. Persoanele din acest segment resimt o nevoie de implicare a statului, care să cenzureze știrile false.
- Segmentul cel mai mare (36% din populatie) – reprezentant în principal de grupa de vârstă 30-44 ani – este singurul segment care s-a declarat împotriva social media (67% considera retele sociale o amenintare) și poate fi caracterizat cel mai bine printr-o reacție anti-sistem. Reactia acestora la stirile false este mai degrabă una pasiva, considerând că știrile false sunt doar un pretext pentru a-i decredibiliza pe cei care critică sistemul iar statul trebuie sa se schimbe, să prevină aparitia fenomenului.
- Ultimul segment, cu un procent de 30% din populație, este reprezentat în principal de grupa de vârstă 45-64 ani. Îl putem caracteriza prin nevoie de libertate și responsabilitate sociala. Este segmentul care resimte cel mai puternic amenințarea știrilor false asupra democrației, prin manipularea populației, a jurnalistilor, politicienilor și persoanelor de decizie. Sunt adepții neimplicării statului, întrucât o astfel de implicare este asociată cu cenzura, însă consideră că incriminarea celor ce inițiază știri false, alături de jurnalismul transparent și campaniile de informare publică ar fi cele mai eficiente metode.
Mărime eșantion: 1012 respondenți
Univers: populația 18+ din mediul urban cu acces online;
Tipul eșantionalui: Aleator pe cote de vârstă, gen și regiune, în conformitate cu structura populației urbane;
Metoda de culegere a datelor: CAWI cu selecție aleatoare din panelul online Novel Research.
Perioada de culegere a datelor: 30 Octombrie – 5 Noiembrie
Leave a Comment