Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale au impresionat, cu siguranță, pe toată lumea. Se știa de la început că președintele în funcție, Klaus Iohannis, pleacă din start de pe prima poziție, iar cărțile erau pe jumătate făcute. Bătălia cea mai mare s-a dat, însă, pentru locul al doilea, iar candidații s-au luptat și au sperat până la numărarea ultimului vot, că partidul lor va continua lupta pentru cea mai înaltă funcție în stat.
Faptul că Viorica Dăncilă a fost cea care a ajuns în turul al doilea, nu mai este o noutate și chiar dacă am sperat cu toții ca acest lucru să nu se întâmple, o parte din noi a știut că acesta va fi deznodământul. Totuși, buzele tuturor românilor au rostit la unison aceeași întrebare: cine și de ce a ales să acorde un vot de încredere Partidului Social Democrat, după tot trecutul său nu tocmai roz. Răspunsul e ușor de formulat, deoarece o statistică realizată de IRES ne arată care au fost profilurile candidaților în aceste alegeri și, în plus, la ce categorii de alegători au ajuns mesajele lor electorale, astfel încât să primească și un vot de încredere din partea oamenilor.
Românii și votul
În primul tur al alegerilor prezidențiale de anul acesta au votat 47,66% din populație, comparativ cu alegerile din 2014 când prezența la vot a atins un prag de 52,31%. Un procentaj puțin mai mic decât cel atins în cadrul alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019, dar și al referendumului pentru justiție organizat de președintele Klaus Iohannis, când la urne s-au prezentat 51, 20% din cetățenii cu drept de vot.
Marea surpriză a fost de această dată venită din partea diasporei, care a realizat la rândul său un nou record, în ceea ce privește prezența la urnele de vot. În cele trei zile pe care le-au avut la dispoziție pentru a-și exercita dreptul de a alege, un număr de peste 675.000 de români au votat candidatul pe care și-l doresc în funcția de președinte al României.
Reamintim faptul că în țară, principalele regiuni în care cetățenii au reușit să se mobilizeze la urne într-un număr semnificativ sunt județele: Ilfov cu (63%); Cluj (59%) și Sibiu (53%). În Capitală, până la închiderea urnelor au votat 51,4% din cetățenii cu drept de vot. La coada clasamentului se află și de această dată județele Vaslui (35,4%); Covasna (37%) și Satu Mare (37%), potrivit datelor furnizate de BEC.
Profilul alegătorilor
Pentru a înțelege și mai bine rezultatele primului tur, este imperios necesar să aruncăm o privire și aspra profilului votanților din turul I al alegerilor prezidențiale 2019. Chiar dacă, în teorie, candidați Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă se adresează unor categorii diferite de alegători, care au vârste diferite, ocupații diferite și aparțin unor clase sociale diferite, surpriza a fost legată și de faptul că pe unele segmente cei doi s-au aflat la egalitate. În continuare vom urmări evoluția votului pentru primii trei clasați candidați: Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Dan Barna.
În ceea ce privește împărțirea pe gen a alegătorilor celor trei candidați, nu au existat discrepanțe majore între numărul alegătorilor de sex masculin sau feminin care i-au votat pe cei trei candidați, diferențele fiind inexistente în cazul primilor doi. Totuși, se pare că în ceea ce îl privește pe Dan Barna, mesajele acestuia au fost captate mai bine de femei, care au ales să îl voteze într-o măsură mai mare decât bărbații, dar nici aici balanța nu înclină foarte mult către extreme, diferența fiind doar de două procente.
Dan Barna, lider pe segmentul de vârstă 18-24
Un alt criteriu socio-demografic care explică comportamentul votanților în cadrul acestor alegeri îl reprezintă vârsta. Chiar dacă se cunosc, cel puțin la nivel ipotetic, categoriile de vârstă ale alegătorilor fiecărui partid, dinamica acestora se schimbă de la un scrutin la altul.
În acest caz, Dan Barna a fost lider pe segmentul de vârstă 18-24, fiind votat de 17% din cetățenii cu drept de vot, fiind urmat de Klaus Iohannis cu 9% și de Viorica Dăncilă cu doar 3%. Aceeași ierarhie a fost stabilită și în cazul votanților cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, confirmându-se astfel faptul că USR-ul comunică cel mai bine cu publicul tânăr și că principalele strategii ale partidului sunt cunoscute și înțelese mai bine de aceștia decât de alegătorii maturi sau care au deja experiența altor alegeri. În ceea ce privește numărul votanților care fac parte din segmentul de vârstă 45-64, Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis s-au aflat la egalitate, ambii obținând un procent de 39%.
În ceea ce privește gradul de școlarizare al votanților la alegerile prezidențiale, se poate observa potrivit graficului că marea majoritate a celor care au ales să voteze cu Iohannis în primul tur au studii medii (58%), la fel ca și în cazul celor care au ales-o pe Viorica Dăncilă (55%). Se remarcă, de asemenea și extremele, cei mai mulți alegători care au studii elementare (31%) îi sunt atribuiți candidatului PSD, iar la polul opus, Dan Barna se poate lăuda cu un număr mare de cetățeni care au studii superioare (52%).
Din totalul acestora, cei mai mulți au un loc de muncă, remarcându-se aici cei care au decis că cel mai bun candidat pentru cea mai înaltă funcție în stat sunt Klaus Iohannis cu (53%) și Dan Barna cu (66%). De cealaltă parte a taberei s-au aflat pensionarii și persoanele casnice, care au reprezentat cea mai mare pondere a alegătorilor Vioricăi Dăncilă.
Chiar dacă datele oferite de sondajul realizat de IRES ne aduce în prim plan principalele caracteristici ale votanților, cel puțin din punct de vedere socio-demografic, nu putem spune cu exactitate ce i-a determinat pe români să voteze cu un anumit candidat. Bineînțeles, se pot deduce unele explicații în ceea ce privesc nevoile acestor categorii de cetățeni, însă, acestea sunt doar o parte mică dintr-un ansamblu în care ar mai intra și convingerile politice sau așteptările cetățenilor de la viitorul lor președinte. Totuși, rămâne de văzut dacă lucrurile se vor schimba semnificativ și după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Leave a Comment