Cutremurul care nu există: cum face click-uri site-ul de știri realitatea.net

În vâltoarea de știri care se succedă în online, una anume a atras atenția în cursul zilei de 7 mai. Și nu oriunde, ci pe site-ul de știri realitatea.net.

Titra știrea: „Cutremur de peste 7 grade în Germania și Anglia. FAKE NEWS-ul care circulă pe internet.”

Iar dedesubt, cu corp de literă mai mic: „Cutremur în Germania. O serie de știri false circulă pe internet, iar oamenii sunt tentați să dea mai departe pe Facebook, mai ales că este vorba despre cutremure de 7 grade cu peste 100 de morți, anunțate în Germania și Anglia.”

Iar undeva și mai jos, cu corp de literă și mai mic: „potrivit earthquaketrack.com, în Germania ultimul cutremur de peste 5 grade a avut loc în urmă cu 29 de ani.”

Să fie acesta ultimul trend în materie de clickbaiting pe care îl practică realitatea.net? Ar putea fi o explicație, având în vedere traficul pe care îl are acest site. O simplă căutare pe brat.ro, pincipala sursă de informare privind statisticile traficului online, ne arată cifra de 298.883 de clienți unici pentru ziua de 7 mai, când a fost difuzată această știre.

Sursa foto: brat.ro

Bine, veți spune, dar editorii au anunțat din start că este fake news! Este drept, numai că regula nescrisă a presei online, mai ales în contextul actual, în care nenumărate articole sunt citite și distribuite pe nemestecate, este de a scrie mai întâi faptul că respectiva știre este un fake news și nu la urmă. Altfel, este dovedit faptul că utilizatorii au tendința de a reacționa la respectiva informație și eventual și de a o distribui, înainte de a vedea mai concret cu ce au de a face și de a citi comentariile cititorilor de bună credință.

Distribuirea pe Facebook a știrii la care facem referire, atestă, de altfel, acest lucru, cu cele 85 de reacții și 15 share-uri. Ceea ce ar putea părea puțin având în vedere cele 1.350.000 de like-uri pe care le are pagina, dar chiar și așa efectul de cascadă pe care îl produc distribuirile poate fi de asemenea periculos.

Sursa foto: facebook/portalul.realitatea.net/

Pentru a putea reacționa mai eficient atunci când avem de a face cu dezinformări, iată însă câteva semne după care putem recunoaște articolele care ridică semne de întrebare din punct de vedere al veridicității informației:

  • Articole care conțin fotografii de calitate îndoielnică, editate rapid în Photoshop, după cum este și cazul celui de față
  • Articole care conțin cuvinte scrise cu majusculă, după cum, de asemenea, este și cazul articolului la care facem referire. Astfel, autorul acestuia induce ideea că este o informație vitală, de interes maxim, iar cititorul poate căpăta drept consecință senzația că își poate spori capitalul de încredere în cazul în care o distribuie
  • Inducerea, de asemenea, a unei stări negative, care poate fi percepută în acest fel chiar de la citirea titlului, știut fiind că informația de tip negativ este preferată celei care promovează conținut pozitiv, aspirațional

În ultimă instanță însă, se poate pune problema dacă editorii site-ului realitatea.net chiar aveau nevoie să preia un fake news, chiar și denumindu-l ca atare, în condițiile în care cantitatea de știri false care inundă internetul crește de la zi la zi. Iar răspunsul este simplu: nu, nu aveau nevoie să facă acest lucru decât dacă linia editorială urmărită este una senzaționalistă, care caută traficul cu orice preț.