România, la coada democrațiilor din Uniunea Europeană

Începând cu anul 2006, revista britanică The Economist publică un Index al Democrației care măsoară, cu ajutorul expertizei asigurate de sute de specialiști în științe politice, economie etc., nivelul de democrație din 167 de state. Indexul se bazează pe 60 de indicatori, grupați în 5 categorii ce măsoară pluralismul, gradul de funcționare a administrației, participarea politică, libertățile civile și cultura politică. În urma măsurătorilor și a analizării datelor, pot rezulta 4 tipuri de regimuri: democrații consolidate (full democracies), democrații defectuoase (flawed democracies), regimuri hibride (hybrid regimes) și regimuri autoritare (authoritarian regimes).

România s-a poziționat de fiecare dată în zona democrațiilor defectuoase, dar începând cu anul 2015 și până în prezent s-a putut observa un trend descendent. Dacă în 2015 țara noastră ocupa un modest loc 59, astăzi ea se află pe o periculoasă poziție 64, fiind practic la doar 10 locuri de linia roșie, locul în care încep așa-numitele regimuri hibride, state precum Albania, Georgia, Moldova sau Turcia. Cu alte cuvinte, ocupăm penultimul loc din Europa în rândul democrațiilor defectuoase, doar Serbia înregistrând un scor mai slab.

Democracy Index

Potrivit experților care au întocmit indexul, una dintre cauzele majore ale declinului democrației în țara noastră ține de tentativele neîncetate ale coaliției de guvernare de a slăbi independența și eficiența puterii judecătorești, precum și tentativa de a împiedica lupta anti-corupție. În ianuarie 2017, Guvernul a încercat să treacă o ordonanță de urgență care dezincrimina actele minore de corupție, iar câteva luni mai târziu Comisia Juridică din Senat introducea amendamente la proiectul de lege privind grațierea unor pedepse privative de libertate.

Românai nu excelează nici la capitolul libertatea presei, ocupând abia un loc 31, presa fiind catalogată “parțial liberă”.

Democracy Index

Ca membru al Uniunii Europene, România ar trebui să respecte câteva condiții cruciale, stipulate în Tratatul de aderare, acestea fiind totodată condiții sine qua non pentru aderarea oricărui stat, respectiv: un respect pentru valorile democratice, instituții stabile care să reprezinte garanții ale democrației, domnia legii, drepturile omului, protecția și respectarea minorităților naționale.

În mai puțin de 3 ani, țara noastră a reușit  „performanța” de a pierde 5 poziții, apropiindu-ne periculos de mult de zona regimurilor hibride, lucru care pune în pericol însăși poziția României în interiorul Uniunii Europene.