Psihoza combustibililor ne arată că România are zero pregătire în gestionarea panicii. Mânați de un mesaj pe WhatsApp și crizați de un caz izolat, dintr-o localitate pe care mulți dintre noi nici nu o pot arăta pe hartă, români de prin toate colțurile țării s-au pus la coadă. Întrebați de jurnaliști de ce stau la cozile interminabile de la pompe, unii dintre ei nici nu știau motivul – doar că paza bună trece primejdia rea, oricare ar fi aia.
Vestea este una foarte proastă pentru întraga țară, de la autorități și până la cetățeni. Dacă orice mic zvon creează un adevărat dezechilibru social sau economic, înseamnă că suntem ținte sigure în ceea ce astăzi este numite ”război informațional”.
Dovedind încă o dată că cele mai înalte structuri sunt paralele cu nevoile omului de astăzi, răspunsul autorităților a fost anticlimactic. La aproape două ore de când presa începuse să vorbească despre prețurile afișate de două benzinării din Beiuș, ministrul Energiei i-a asigurat pe români că sunt stocuri destule de combustibili. Ori oamenilor nu de stocuri le era frică, ci de prețuri – fapt ce i-a fost semnalat ministrului chiar din comentarii.
În ceea ce privește mesajele care au circulat pe WhatsApp, instituțiile abilitate pentru a preveni panica creată de zvonuri au lăsat impresia că eforturile făcute au fost degeaba, dacă ele chiar au existat. Ori acum, la o zi după ce românii s-au înghesuit cu mașini, canistre, butoaie și orice alte recipiente au găsit, știm că pozele cu prețurile absurde de la câteva benzinării din țară au venit pe fondul unor mesaje ce circulau de ore bune pe platforme de mesagerie.
Panica este cel mai irațional răspuns pe care cineva îl poate avea în fața pericolului. Ne face să reacționăm la impuls, în moduri care pot fi mai dăunătoare decât alternativa de a nu face nimic. Cumpărăm excesiv, suprasolicităm sistemele publice, negăm sau credem orice auzim. Pe trecerea de pietoni, legislația le cere pietonilor să nu alerge, ci să meargă – deși instinctul primar ne spune că fuga ne va ajuta să scăpăm mai repede de mașinile care vin spre noi. În aceeași logică, în caz de incendiu, oamenilor aflați într-o clădire li se cere să iasă înșiruiți, fără să se bulucească.
În două săptămâni, românii au trecut de la pașapoarte la iod, și de la iod la benzină. Să sperăm că următoarea etapă nu o să vizeze alimentele – sau hârtia igienică.
Nota pozitivă a situației pe care am urmărit-o ieri desfășurându-se la cele mai multe benzinării din țară este că nu e prea târziu. Fiecare dintre noi își poate schimba, cu puțin efort, modul în care răspunde la situații de criză. Noile generații își amintesc poate mai bine exercițiile de incendiu de la școală, care mereu păreau a fi o durere pentru elevii și profesorii care trebuie să iasă, încolonați, din clădiri. În realitate, oricât de dezorganizate ar fi fost rezultatele, genul ăsta de exerciții ajung să devină mecanisme automate pentru persoanele care se vor afla într-o situație-limită.
Leave a Comment