Recomandările redacției. Despre propagandă: Cum a folosit Ucraina social media în război și cum sunt afectați belarușii de politica lui Lukașenko

În această ediție în care vă recomandăm investigații și opinii din presa națională și internațională, am selectat câteva articole care abordează subiectul propagandei. Așa cum veți citi și mai jos, două dintre acestea se referă la abilitățile de comunicare ale Ucrainei în plin război. Ambii autori sunt de părere că deciziile pe care Kievul le-a luat i-au servit în atragerea atenției asupra cauzei sale: supraviețuirea. Pe de altă parte, vă propunem și o analiză despre apropierea lui Lukașenko de Rusia și cum acest lucru le dăunează cetățenilor Belarusului. Nu în ultimul rând, o investigație despre lupta propagandistică purtată peste hotarele unei țări: sloganuri de propagandă care promovează ideologia Partidului Comunist Chinez, desenate pe un perete din Londra, au fost înlocuite de mesaje de protest împotriva regimului autoritar al Chinei.

The Conversation – How Ukraine’s savvy official social media rallied the world and raised the bar for national propaganda

În urma invaziei armatei ruse în Ucraina în februarie 2022, poveștile despre rezistența ucraineană au câștigat rapid în importanță. Guvernul ucrainean a demonstrat o abordare strategică a comunicării de criză și a diplomației publice prin intermediul conturilor oficiale de Twitter. Analizând 163 de tweet-uri de pe conturile verificate ale guvernelor @Ucraina și @Kyiv între 1 februarie 2022 și 1 mai 2022, cercetătorii au observat un accent constant pe rezistența ca temă cheie. Aceste conturi s-au axat în mare parte pe conflict, împărtășind de la eforturile de strângere de fonduri până la îndemnarea utilizatorilor să se angajeze în discuții cu ruși pe rețelele sociale.

Atât conturile @Kyiv, cât și @Ucraina, două dintre cele mai importante conturi de social media, au căutat să își consolideze imaginea prin intermediul imaginilor simbolice. Postările lor au vizat, de asemenea, publicul internațional, exprimându-și recunoștința față de Statele Unite pentru sprijinul acordat și transmițând Ucraina ca o națiune care prețuiește libertatea și independența.

Această abordare se aliniază cu conceptul de „diplomație a selfie-urilor”, prin care țările își creează propria imagine pe rețelele de socializare. Deși rolul social media în diplomația publică în timpul conflictelor este un domeniu de studiu relativ nou, există paralele istorice. De exemplu, în timpul Primului Război Mondial, administrația Woodrow Wilson a folosit ideile pionierului în domeniul relațiilor publice Edwards Bernays pentru a modela sprijinul public pentru efortul de război prin asocierea acestuia cu democrația. În mod similar, Ucraina a folosit social media pentru a transmite aspirațiile sale de a adera la NATO și pentru a încuraja legăturile cu publicul occidental. Articolul explorează, de asemenea, modul în care guvernul ucrainean a folosit cultura pop internațională în avantajul său.

UnHerd – How Ukraine is weaponising animal propaganda

Animalele au devenit instrumente de propagandă improbabile în conflictul actual din Ucraina. Imagini cu animale de companie salvate de forțele ucrainene și de organizații caritabile, precum și de invadatorii ruși, inundă rețelele de socializare. Aceste animale de companie, cărora li se dau adesea nume militariste, servesc drept simboluri blănoase în operațiunea mediatică a ambelor părți. În timp ce animalele au avut de suferit în conflict, Ucraina a exploatat eficient afecțiunea occidentală pentru animale ca parte a strategiei sale mediatice. Organizațiile caritabile de salvare a animalelor care operează în condiții periculoase au atras simpatia și sprijinul.

Ambele părți implicate în conflict s-au angajat în utilizarea animalelor ca instrumente de propagandă, apelând la o tradiție care datează de secole. Astfel de mascote animale au un precedent istoric în diverse conflicte, reflectând idealurile eroice și efectele dezumanizante ale războiului.

Cu toate acestea, accentul pus pe animale poate fi uneori manipulat pentru agende politice. Reprezentările mediatice ale operațiunilor de salvare a animalelor pot servi la îmbunătățirea reputației unui grup și la denigrarea altuia. Acest fenomen este deosebit de pronunțat în zonele de conflict, cum ar fi Palestina, unde preocupările legate de bunăstarea animalelor se intersectează cu narațiuni politice mai ample. În pofida puterii acestor povești centrate pe animale, realitatea sumbră a impactului războiului asupra animalelor rămâne o problemă semnificativă, moartea în masă și deplasarea animalelor și a faunei sălbatice având repercusiuni grave asupra populațiilor umane. În timp ce problemele ecologice structurale ar putea să nu stârnească același răspuns emoțional ca salvarea animalelor, ele subliniază complexitatea consecințelor conflictului.

EU Neighbours EAST – How Lukashenko’s policy affects ordinary Belarusians

EU Neighbours EAST, un site de știri despre cooperarea Uniunii Europene cu partenerii săi estici (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina) propune o serie de videouri despre războiul din Ucraina, în care sunt combătute propaganda și miturile Kremlinului promovate în mod activ în Belarus, Moldova, Ucraina și ale țări estice.

Episodul pe care l-am inclus în articol explorează modul în care relația lui Lukașenko cu Putin dăunează cetățenilor belaruși de rând: „Folosind exemplul reducerii PIB-ului Belarusului, jurnaliștii au calculat că susținerea politicii Kremlinului a costat țara 5 ani de dezvoltare. Repercusiunile se vor vedea în domeniul sănătății, al sferei sociale și al infrastructurii. În plus, cele mai promițătoare companii, inclusiv din sectorul IT, au fost forțate să părăsească țara, iar acest episod amintește telespectatorilor că mulți belaruși au fost privați de posibilitatea de a călători în UE”.

CNN – Chinese propaganda slogans turn London street art wall into a protest site against Beijing

Un perete de graffiti din Brick Lane din Londra, cunoscut pentru scena sa vibrantă de artă stradală, a devenit o pânză pentru mesaje de protest neașteptate împotriva regimului autoritar al Chinei. Inițial, peretele a fost inițial albit cu var și vopsit cu sloganuri de propagandă care promovau ideologia Partidului Comunist Chinez. Aceste sloganuri, create de tineri artiști chinezi, afișau „valorile socialiste fundamentale” ale țării, inclusiv concepte precum „prosperitate”, „armonie” și „patriotism”. Cu toate acestea, aceste valori au înțelesuri diferite în interpretarea Partidului Comunist Chinez.

Apariția acestor sloganuri a stârnit controverse, atât la nivel local, cât și pe rețelele de socializare. În timp ce unii susținători le-au văzut ca pe un exercițiu al libertății de exprimare, alții au criticat distrugerea artei stradale locale și promovarea propagandei Partidului Comunist. Reacția a fost rapidă, ducând la crearea de graffiti critice care puneau la îndoială acțiunile și politicile partidului. Ulterior, zidul cu graffiti a fost din nou albit de consiliul local din cauza politicii sale privind „graffiti nedorite și ilegale”.

În ciuda controversei, incidentul a pus în evidență intersecția dintre artă, politică și activism. Unele persoane de origine chineză din Marea Britanie și-au exprimat opiniile disidente față de Partidul Comunist Chinez prin graffiti. Cu toate acestea, motivele din spatele sloganurilor originale rămân dezbătute, existând speculații cu privire la faptul dacă acestea erau expresii de susținere sau satiră subversivă. Incidentul a evidențiat, de asemenea, complexitatea etichetei artei stradale, deoarece unii au criticat artiștii pentru că au șters lucrările altora fără a respecta expresia artistică și libertatea de exprimare. Transformarea continuă a zidului a reflectat dinamica în evoluție dintre artă, protest și cenzură.