Un raport privind libertatea presei în Uniunea Europeană, realizat de Organizația Civilă Libertăți Civile pentru Europa (Liberties) arată că majoritatea țărilor analizate nu și-au îmbunătățit politicile media. România, una dintre cele 18 țări incluse în raport, își exprimă îngrijorarea cu privire la libertatea de exprimare și inegalitatea de gen în domeniul jurnalistic.
Una dintre problemele identificate de Liberties este faptul că, în întreaga UE, există o concentrare puternică a proprietății mediatice, care uneori duce sau se împletește cu presiuni financiare și/sau politice asupra actorilor media. Polonia și Ungaria sunt identificate ca fiind două dintre țările în care se întâmplă acest lucru.
Mai mult, există dificultăți și în ceea ce privește protecția lucrătorilor din mass-media. De exemplu, în Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Germania, Irlanda și Țările de Jos au fost raportate atacuri fizice și verbale împotriva jurnaliștilor.
Ungaria, Italia, Polonia și Spania nu oferă suficiente garanții în legătură cu protecția jurnaliștilor și a sursele lor de supravegherea de stat. În alte state, procesele și plângerile sunt folosite pentru a reduce la tăcere jurnaliștii de investigație și instituțiile media critice.
Știam deja că atât Polonia, cât și Ungaria dețin un control puternic asupra serviciului public de presă. Cu toate acestea, acum se pare că acesta este și cazul Suediei, unde noul guvern face presiuni pentru a reduce bugetul mass-media.
România stă prost la capitolul egalitate de gen în industria media
Raportul Organizației Civile pentru Libertăți Civile pentru Europa indică că inegalitățile de gen din media persistă, femeile fiind plătite mai puțin decât colegii lor de sex masculin și fiind subreprezentate în posturile manageriale.
„Femeile jurnaliste se confruntă, de asemenea, cu o probabilitate mai mare de hărțuire și amenințări, în special online, inclusiv în Belgia, Italia, Irlanda, România și Spania,” se mai arată în document.
Însă nu este singurul capitol la care România performează negativ. Liberties afirmă că în țara noastră, împreună cu Slovacia, „există îngrijorări tot mai mari că securitatea națională este folosită ca pretext pentru a elabora legi care restricționează libertatea de exprimare”.
Raportul face referire, cel mai probabil, la un set de legi privind siguranța națională care extind prerogativele SRI și SIE. Persoanele fizice și juridice, dar și instituțiile publice, ar putea să fie obligate să colaboreze cu instituțiile de securitate atunci când le este solicitat acest lucru, fără a putea să și vorbească public despre informațiile pe care le-au furnizat. Mai mult, acestea ar urma să poată fi percheziționate doar cu aprobarea șefului statului, iar SRI va f singura instituție abilitată în domeniul interceptărilor.
Cazul Emiliei Șercan, precum și banii dați de partide mass-mediei, sunt alte două aspecte discutate de Liberties în raportul său.
Leave a Comment