QAnon România n-a murit, se rebranduiește. Cum încearcă adepții teoriei conspiraționiste să treacă de filtrele Facebook

Anunțul Facebook că lucrează la destructurarea grupurilor QAnon, o mișcare conspiraționistă, de extremă-dreapta, ajunsă fenomen global, a fost privită cu ochi buni. Deși acțiunea rețelei de socializare e abia la început, unele dintre paginile și grupurile de Facebook ale adepților QAnon România au dispărut deja.

Apoi au apărut iar.

Se repetă un scenariu văzut și revăzut în multe alte cazuri ale dezinformării. De exemplu, atunci când Guvernul României, prin ANCOM, a încercat închiderea unui site care propaga informații false, acesta a revenit… o dată, de două ori, de trei ori. Oprirea dezinformării pe internet prin blocarea unui site/pagină/cont e aproape imposibilă.

CITIȚI ȘI: Nu e site-ul, uite site-ul — din nou! Ortodox.info.ro a fost închis, însă o nouă clonă a apărut la scurt timp

Nu (prea) poți să scoți campaniile de manipulare din priză și să speri că asta e tot. Ba din contră, în unele situații – cum e cea relatată mai sus -, această măsură se dovedește a fi contra-eficientă. În cazul adepților unor conspirații, interzicerea reprezintă reconfirmarea propriei teorii. Conspirațiile pornesc de la ideea că informația expusă este reală, dar ascunsă publicului cu bună-știință, motiv pentru care orice acțiune hard-power este considerată a fi o tentativă de a îngropa “adevărul” Iar cu un om convins nu te pui.

New York Times scrie că, după ce Facebook și-a anunțat noua acțiune de destructurare a mișcării QAnon, adepții acestei mișcări „speculau că noua interdicție a asupra tuturor grupurilor și paginilor QAnon face parte dintr-un plan complex al administrației Trump de a dezrădăcina «statul paralel» și de a-i aresta pe dușmani. Sau compania de socializare încercă să reducă la tăcere vestea iminentă că președintele Trump era pe punctul de a-și doborî inamicii”.

QAnon România se rebranduiește

Într-un articol pe același subiect, The Conversation susține că metoda adoptată de rețelele de socializare este „greu de menținut”, întrucât „conținutul poate fi partajat de conturi noi”, „pot fi adoptate noi cuvinte-cod și hashtag-uri pe care algoritmii de inteligență artificială nu le pot detecta”. Publicația face ulterior referire la tentativa adepților de peste ocean ai QAnon de a folosi, pe Twitter, numărul 17 pentru a face referire la „Q”, dar și scrierea fonetică a cuvântului „QAnon”.

Această practică a fost reprodusă și în România, prin grupul ”Chiu+ANON DIGITALsoldiers” – ulterior închis. Apoi strategia s-a schimbat: adoptarea unui nume fără legătură aparentă cu mișcarea.

”We the People Romania” se numește unul dintre cele câteva grupuri apărute după curățenia făcută de Facebook. A fost înființat pe 6 octombrie, imediat după ce principala pagină de acest fel a fost blocată.

Printre subiectele abordate se numără reproducerea teoriilor conspiraționiste din spatele QAnon (cum ar fi că există o elită de pedofili sataniști, care fac trafic sexual cu copii la nivel mondial și complotează împotriva președintelui Donald Trump, iar printre cei care au tras un semnal de alarmă se numără și Michael Jackson, la vremea sa), mesajele împotriva măsurilor coronavirus, postări despre Donald Trump sau împotriva adversarilor săi politici, teorii despre matrici și viața de după moarte, precum și dezvăluirile făcute de WikiLeaks înainte de alegerile prezidențiale din 2016.

We the people, de la Constituție la grupurile de extremă-dreapta

„We the People” sunt cuvintele care deschid preambulul Constituției americane, document care este considerat a exprima intenția fondatorilor Statelor Unite ale Americii. Totuși, după cum arată profesorul de drept constituțional John E. Finn într-un articol de pe The Conversation, interpretarea documentului de către grupurile conservatoare de extremă-dreapta a fost folosită pentru a-și promova agenda proprie. Finn susține că, în viziunea acestora, expresia ”Noi, poporul” „include numai acei cetățeni care s-ar fi calificat pentru cetățenie la fondare (adică albi), un angajament puternic față de drepturile statelor și protecții extinse – dacă nu absolute – pentru libertatea de exprimare și arme”.

(Articolul de pe The Conversation dezvoltă mai mult modul în care grupurile alt-right denaturează înțelesurile articolelor constituționale pentru a-și fundamenta credințele.)

Însă „We the people” nu e doar o expresie cu însemnătate pentru poporul american, ci și numele unei organizații non-profit. Deși We the People Foundation se prezintă ca fiind un ONG axat pe educație și cercetare din New York, cu misiunea declarată „de a proteja și apăra drepturile individuale, garantate de Constituția Statelor Unite”, de-a lungul timpului s-a aflat în spatele popularizării mișcării de extremă-dreapta din SUA, după cum se arată într-un raport al South Poverty Law Center din 2010.

 

sursa foto: Euronews

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *