Publicațiile încep să dezvăluie câți bani au primit de la Guvern pentru campania „Poartă mască”

La mai bine de jumătate de an de la startul campaniei „Poartă mască”, prin care Guvernul afirma că speră să ajute și industria mass-media, dar și să informeze cetățenii cu ajutorul acesteia, două publicații din România dezvăluie sumele încasate.

Prima care a făcut un astfel de gest este Libertatea, urmată la scurt timp de agenția de știri News.ro. Cotidianul Libertatea scrie că Ringier, compania elvețiană care editează publicația, va urma să ia 500 de mii de euro pentru cele șase luni în care a fost activă campania guvernamentală. Banii încasați de News.ro sunt ceva mai puțini, aproximativ zece mii de euro pentru patru luni.

Însă între cele două există diferențe, precum numărul de publicații la care suma trebuie să se împartă, dar și numărul de angajați, Ringier având în jur de 300 de persoane în sistemul Inspecției Muncii, Revisal.

Titluri aflate în portofoliul Ringier vor primi, conform jurnaliștilor Libertatea, astfel:

  • Libertatea – 270.000 de euro fără TVA;
  • Gazeta Sporturilor – 140.000 de euro fără TVA;
  • Revistele de lifestyle – 90.000 de euro fără TVA împreună.

În ceea ce privește perioada 6 octombrie – 5 noiembrie, News.ro afirmă, luând în considerare că „și afișările pe campanie din lunile noiembrie si decembrie se vor situa la un nivel similar celor din ultima lună validată, rezultă că, pentru anul 2020, ar urma să primească suma totală de 13.700 de euro”. 

Inițiativa Guvernului, acceptată de marea majoritate a presei și criticată de organizațiile pentru protecția jurnaliștilor

În mod cert, ajutorul dat de Guvern mass-mediei a stârnit, la început, o avalanșă de reacții. În cea mai mare parte a sa (cu câteva excepții), presa s-a înscris în programul Cabinetului Orban. La polul opus s-au aflat însă organizațiile pentru protecția jurnaliștilor, care nu au privit cu ochi foarte buni strategia guvernamentală.

Într-un articol publicat în aprilie, Europa Liberă o citează pe Ioana Avadani, șefa Centrului pentru Jurnalism Independent, care susține că cele două motive din spatele programului Executivului (de a informa publicul, deci de a face publicitate, și de a ajuta presa) nu sunt compatibile, întrucât se aplică după criterii diferite.

O poziție similară este expusă și de directoarea organizației Freedom House din România, Cristina Gușeth, care subliniază pericolul în care presa locală, cu mult mai puțini cititori față de presa națională, se află din prisma alegerii guvernanților de a pune accent pe cantitatea vizualizărilor și nu pe calitatea conținutului.

În articolul citat mai sus, Europa Liberă mai face o precizare interesantă: Ordonanța de Urgență adoptată de Guvern pentru a putea acorda ajutor mass-mediei se bate cap în cap cu Legea achiziților publice, care afirmă că este necesar un studiu de impact atunci când o campanie de informare este finanțată din bugetul public.

Oferta Guvernului a fost și refuzată 

Într-un articol publicat pe 17 mai, Newsweek explica că decizia de a nu accesa banii puși la dispoziție de Guvern din mai multe motive: „Argumentele noastre nu sunt neapărat aceleași cu ale colegilor – destul de puțini – care au refuzat deja să accepte „ajutorul” oferit de guvern. Dar nu ne plac nici nouă criteriile discutabile după care se alocă acești bani. De pildă, nu înțelegem de ce „grosul” este luat de marile televiziuni generaliste sau, în online, de platforme care trăiesc în proporție de 90% din divertisment, nu din știri. De asemenea, ne revoltă faptul că primesc „ajutor” și acele trusturi media care cumulează datorii către stat mai mari decât întreaga sumă de 40 de milioane de euro pusă la dispoziție de guvern (…) Dar cel mai grav ni se pare că vor beneficia de acest „ajutor” și entitățile media care militează împotriva statului de drept sau împotriva apartenenței la spațiul euroatlantic”. 

Pe de altă parte, Dan Tapalagă a explicat pe pagina sa de Facebook că G4Media nu va participa la proiect întrucât consideră că „publicitatea guvernamentală este un principiu profund greșit, care riscă să distorsioneze grav comportamentul jurnalistic și agenda editorială”.

Și Recorder a adus în discuție lipsa „criteriilor de integritate”, încurajarea „clickbait-urilor și a falselor breaking-news-uri” (prin decizia ca audiența să fie principalul criteriu), dar și impactul negativ pe care publicitatea făcută din bani publici îl poate avea asupra încrederii publicului în presă.

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *