Populismul, tot mai înfloritor în Europa – 15% din voturi se îndreaptă în această direcție

Un nou studiu realizat de publicația The Guardian arată că încă din anul 1998, populismul în Europa se află pe un trend ascendent.

Astfel, dacă în urmă cu două decenii, partidele cu caracter populist reprezentau doar 7% din numărul de voturi de pe continent, această cifră s-a dublat. Aproximativ un sfert din alegătorii europeni își oferă încrederea unor astfel de formațiuni politice, conform Mediafax.ro.

„Până recent, populismul era un fenomen politic marginal. Acum, a devenit principalul curent politic: unele dintre cele mai semnificative evoluţii politice – precum referendumul pro-Brexit şi alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA – nu pot fi înţelese fără a se ţine cont de ascensiunea populismului. Terenul care alimentează populismul a devenit mai fertil, iar partidele populiste sunt din ce în ce mai apte să culeagă roadele”, explică sociologul politic Matthijs Rooduijn, de la Universitatea din Amsterdam.

Motivele pentru care acest curent a luat amploare în decursul a doar douăzeci de ani sunt prezentate, de asemenea, în studiu. Experții notează că partidele populiste din țările sudice au luat ființă pe fondul dificultăților economice, criza refugiaților a stimulat apariția unui populism de dreapta, dar s-a remarcat și transformarea formațiunilor politice nonpopuliste într-unele exact opuse, precum Fidesz (în Ungaria) şi Lege şi Justiţie (în Polonia).

„Succesul politicienilor din această categorie are foarte mult legătură cu abilitatea lor de a convinge publicul că nu aparţin sistemului politic tradiţional. În acest context, se prezintă ca fiind la fel ca oamenii de rând, adică nu fac parte din elitele corupte”, declară Claudia Alvares, profesor la Universitatea Lusofona din Lisabona. Analistul a remarcat că ascensiunea curentului este favorizată și de rețelele de socializare, precum Facebook sau Twitter. „Furia pe care o mobilizează liderii populişti este alimentată prin mesajele difuzate în mediul online, deoarece reţelele de socializare sunt foarte permisive cu transmiterea emoţiilor. Rezultatul este amplificarea polarizării discursului politic şi jurnalistic”, subliniază Claudia Alvares

Studiul vine pe fondul alegerilor europarlamentare și are la bază definiția tradițională a populismului, propusă de Cas Mudde – populismul este combinat mereu cu o anumită ideologie de bază, de dreapta ori de stânga.

Citiți mai multe pe Mediafax.ro