
O poză realizată la protestele din 2017, asociată cu manifestațiile recente anti-vaccin
Manifestațiile împotriva vaccinului de la începutul lunii octombrie au pus Bucureștiul pe harta internațională a mișcării antivax. Protestele, asumate public de partidul AUR, au stârnit reacții pe rețelele sociale, cu atât mai mult cu cât s-au viralizat imagini care, în aparență, arătau că sute de mii de indivizi au participat la manifestație.
Aceeași fotografie, în care apare o masă omogenă de oameni care țin laterne, s-a regăsit în mai multe postări care lăudau refuzul românilor de a se imuniza, conform Reuters. „Măsurile coercitive nu au funcționat în România. Guvernul lor a închis toate centrele de vaccinare, pentru că 70% dintre cetățeni au refuzat să se vaccineze”, este descrierea postării care a fost preluată și republicată pe toate rețelele sociale.

Imaginile scoase din context, o formă de dezinformare
Manipularea publicului prin folosirea unei fotografii scoase din context, tehnică numită și ”dezinformare vizuală”, nu presupune întotdeauna apelarea la programe complicate de editare a imaginilor. De cele mai multe ori, este necesară asocierea unui titlu cu o poză care nu are legătură cu subiectul discutat, dar care transmite mesajul dorit.
În situația descrisă anterior, fotografia care s-a viralizat a fost realizată în urmă cu patru ani, în timpul protestelor împotriva Guvernului Grindeanu. Manifestațiile au fost catalogate drept cel mai mare protest post-decembrist, fiind prezenți și șase sute de mii de oameni.
Atuncii, românii au ieșit în stradă după ce Executivul s-a reunit într-o ședință târzie, pentru a modifica legea grațierii și pentru a amenda codul penal. ”Noaptea ca hoții” s-a scandat în Piața Victoriei, protestul atrăgând atenția presei internaționale.

Deși imaginile din articole sau postări de social media ni se pot părea pur decorative, ele au un impact semnificativ asupra minții umane. Un studiu arată că oamenii sunt mai predispuși să creadă o informație dacă aceasta este însoțită de o poză, indiferent de factualitatea acesteia.
Asta nu e tot: asocierea unei imagini de impact cu o informație ne stimulează memoria, motiv pentru care putem fi predispuși să repetăm dezinformări în mod involuntar.
De ce s-au închis centrele de vaccinare
Un alt aspect disputat de postarea apărută pe Twitter și răspândită pe toate rețelele sociale se referă la centrele de vaccinare. Utilizatorul care a făcut prima postare susține că Executivul de la București a închis centrele de vaccinare ca urmare a refuzului a 70% din populație de a se vaccina.
„Guvernul lor a închis toate centrele de vaccinare, pentru că 70% dintre cetățeni au refuzat să se vaccineze”, susține userul.
În realitate, interesul românilor față de vaccinare a crescut pe fondul acutizării situației din spitale, dar și introducerea certificatului verde. Pe 18 octombrie, România a depășit 6.000.000 de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, iar zilnic se vaccinează zeci de mii de oameni.
În plus, Comitetul Național pentru Vaccinare a declarat, la începutul lunii, că 20% centrele care anterior au fost închise din lipsă de activitate au fost reactivate, în timp ce 50% au revenit la program normal, după ce orele de activitate fuseseră reduse.
Articole asemănătoare
Digital News Report 2019: Românii au din ce în ce mai puțină încredere în presă
Comisia Europeană deschide oficial o anchetă împotriva TikTok cu privire la alegerile din România
Conversațiile interne ale AP arată că jurnalistul concediat nu ar fi fost singurul de vină
Donald Trump, campion la tweet-uri. Președintele american și-a doborât propriul record de pe Twitter
Un senator din Florida vrea ca agresiunile asupra jurnaliștilor să fie catalogate drept ”crime motivate de ură”