Laura Codruța Kovesi a păstrat distanța față de presă – până aseară

La jumătatea anului trecut, opinia publică se împărțea – în linii mari – în susținători ai Laurei Codruța Kovesi și cei ce-i erau împotrivă. Pe 9 iulie 2018, când președintele Klaus Iohannis a anunțat revocarea procurorului-șef al DNA din funcție, keyword-ul ”kovesi” a fost cel mai popular termen în rândul căutărilor realizate pe Google.

O istorie scurtă a relatărilor recente ale presei

Atât anunțul făcut de Administrația Prezidențială, cât și discursul Laurei Codruța Kovesi pe scările Direcției Naționale Anticorupție au reprezentat evenimentele-cheie ale acelei perioade. Timp de câteva zile, presa scrie (și pe deoparte, și de alta) despre posibila ”soartă” a fostei șefe DNA și a următoarelor mișcări pe scena politică. Ca și referință, G4Media.ro a scris intens pe baza acestor subiecte: de exemplu, în ziua revocării, au fost publicate nici mai mult nici mai puțin de 15 articole în care era indexat termenul ”kovesi”.

Diferențele de abordare pot fi observate prin comparația între articolele cu discursul lui Kovesi de pe G4Media și Evz. Prima notează – în două articole diferite: ”Kovesi, ultima declarație: Plec din DNA, rămân procuror. Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare: Va exista o subordonare discreționară a procurorilor șefi față de ministrul Justiției?”, ”Kovesi, mesaj pentru români la plecarea din DNA: ”Corupția poate fi învinsă. Nu abandonați!”, în timp ce publicația condusă de Dan Andronic scrie: ”Kovesi reacționează după revocare. „Mandatul meu încetează începând de azi!” BREAKING NEWS” (unde mai trebuie adăugate articole precum ”STRATEGIA din spatele CONFERINȚEI de PRESĂ a Laurei Codruța Kovesi”). Nu e lucru neștiut că Evenimentul Zilei s-a concentrat intens asupra părților negative ale DNA și fosta șefă a Direcției – deși am subliniat mai sus că numai pe data de 9 iulie G4Media a publicat 15 articole, nu e de neglijat nici activitatea Evz. Din prezent și până în ziua revocării, termenul ”kovesi” umple 33 de pagini de articole (cu 20 de articole per pagină, adică 660 de materiale în opt luni).

După ce a trecut de revocare, vehicularea unei posibile poziții politice – oferta a venit din partea USR – și numirea la Parchetul General, numele lui Kovesi a început să nu mai fie chiar atât de rostit în presă. Dacă o perioadă destul de bună aceasta a reprezentat o persoană de interes pentru publicațiile poziționate în directă opoziție cu Partidul Social Democrat, cu timpul apele s-au mai liniștit.

Lucru care s-a disipat câteva luni mai târziu – când a început să circule informația că fosta șefă a DNA s-a clasat pe primul loc în selecția pentru postul de procuror european, înaintea lui Jean – Francois Bohnert din Franța și Andres Ritter, Germania. Câteva ore mai târziu de la publicarea acestor informații, Partidul Social Democrat, prin ministrul Justiției, a reacționat: ”Cred că membri Comisiei de selecție nu cunosc abuzurile comise de către Laura Codruţa Kovesi în detrimentul cetățenilor, în detrimentul statului de drept (…) mâine dimineață voi trimite decizia CCR privind demiterea din funcție, fiecărui ministru de justiție”.

Prin candidatura la șefia parchetului european, kovesi a revenit în atenția publică

Prin ”un anumit segment al presei” vorbim nu despre publicațiile de tip Evz și Capital – care profită de orice moment pentru a o discredita pe fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție -, ci de acelea care au păstrat o linie asemănătoare cu cea a publicațiilor internaționale.

Răspunsul la întrebarea exprimată mai sus ar fi da, dar doar cât aceasta continuă să reprezinte una dintre fețele opoziției făcute Partidului Social Democrat – în realitate, câteva site-uri specifice se centrează nu asupra persoanei Laura Codruța Kovesi, ci asupra poveștii în care ea a fost implicată; și ne referim la atacurile repetate ale PSD-ului, atât înainte cât și după revocarea din funcția de procuror-șef a DNA.

Reîntoarcerea lui Kovesi în centrul atenției prin candidatura pentru Parchetul European trebuie văzută prin prisma rolului jucat de România încă de la începutul anului 2019, dar și a evenimentelor electorale următoare. Țara noastră deține conducerea Consiliului UE, iar ”lupta anti-corupție” a fost unul dintre discursurile apreciate de presa și politicienii din Uniune, în timp ce Partidul Social Democrat a fost puternic criticat pentru anumite alegeri ori evenimente (unde putem să enumerăm cu ușurință violențele de la mitingul de pe 10 august, insistarea asupra modificării legilor justiției și altele). Unde mai punem faptul că urmează două curse electorale importante pentru România: alegerile europarlamentare și cele prezidențiale.

Europarlamentarele sunt relevante pentru subiectul dezbătut pe două planuri: intern, întrucât promovarea intereselor reale ale României în PE sunt o nevoie mare (iar un posibil câștig al lui Kovesi s-ar putea traduce printr-o pierdere de capacitate a social-democraților români), și extern – în contextul în care Uniunea se confruntă cu o creștere a partidelor populiste și/sau de extremă-dreapta, iar promovarea unei instituții precum Procuratura Europeană (prin susținerea la șefie a unei persoane venite dintr-un stat care s-a confruntat cu acest fenomen, precum Kovesi) ar putea reprezenta o mișcare pentru contracararea acestora.

Linia adoptată de PSD de la ultimele alegeri parlamentare (anti-DNA, anti-UE, anti-multinaționale și așa mai departe) s-a materializat și cu o serie de atacuri asupra instituției conduse de Kovesi – și nu numai -, chiar dacă s-a dovedit a fi și negativ pentru partid – mă refer la poza în care liderul PSD apare alături de șefa DNA și alte persoane la o întâlnire. Reapariția acesteia în fața opiniei publice și candidatura pentru un post înalt la nivel european poate însemna pentru social-democrații români un eșec.

Mesajele transmise aproape cu viteza sunetului de către trei politicieni cunoscuți din România susține această idee: nu numai că Ludovic Orban, liderul PNL, le-a transmis europarlamentarilor săi să facă lobby pentru Laura Codruța Kovesi, dar Cioloș a reușit să transforme din eveniment o mini-campanie – există chiar și un banner!

Așadar, poate părea că Laura Codruța Kovesi, criticată puternic de unii și susținută de alții, este în atenția jurnaliștilor în funcție de așezarea instituților de presă pe scena politică: pro sau anti-PSD.

una dintre puținele declarații de presă

Activitatea Laurei Codruța Kovesi pe tot parcursul timpului a fost marcată de intervenții rare, discuțiile cu presa părând că nu fac parte din agenda sa de priorități. Nici măcar în publicațiile care i-ar fi îngăduit să își exprime opiniile sau să se apere n-a facut-o.

Până aseară.

Când a intervenit în direct la mai multe emisiuni, ca să anunțe că a fost solicitată la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie, în calitate de suspect. Acuzațiile aduse sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.

Fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție a remarcat și că citația a venit numai la câteva ore de la depunerea cererii de amânare a unui alt proces, întrucât trebuia să se prezinte în fața Parlamentului European – pentru următoarea etapă a candidaturii. Cu toate astea, Kovesi a declarat pentru Digi24 că se va duce la Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie și nici nu va renunța la candidatura făcută.

Ea a spus că bănuieşte că este vorba despre dosarul în care ar fi fost implicată de aducerea lui Popa Nicolae în țară: „Dacă stăm să ne gândim bine, această investigație este despre faptul că un condamnat definitiv a fost extrădat și adus în România să își execute pedeapsa, și după 10 ani facem această anchetă. Deși e o anchetă deschisă din 2017, nu știu dacă ea a fost închisă. Exact cu o săptămână înainte de audierea mea în Parlamentul European pentru ocuparea acestei funcții eu primesc citație să fiu audiată exact în ziua în care trebuia să fiu prezentă la Bruxelles”.

Suspiciunile privind momentul ales – la câteva ore după ce a cerut în mod oficial amânarea unei alte înfățișări pentru a participa la următoarea etapă pentru postul de procuror șef al Parchetului European; unde mai punem faptul că un eșec al LCK ar însemna afirmarea discursului exprimat de PSD de ceva timp încoace – au fost exprimate chiar de către aceasta:  „Citația vine înainte de a merge la Parlamentul European la audieri, dar probabil este tot o coincidență. Mi-am cumpărat bilet de avion pentru vineri ca să pot să merg la Bruxelles și să particip la audiere. Am fost astăzi la Înalta Curte și am depus o cerere de amânare pentru un proces care urma să aibă loc luni. La nici câteva ore după ce am depus această cerere, am primit această citație. Este evident că prin această metodă se încearcă oprirea mea în această procedură, se încearcă să nu ocup această funcție, pentru că totuși am șanse, sunt candidatul care s-a situat pe primul loc”.