Instagram și Facebook au ascuns comentariile care conțineau steagul palestinian
În urma atacurilor aeriene de represalii ale Israelului în Gaza, în urma unui atac al Hamas din 7 octombrie, a apărut o tendință îngrijorătoare pe platformele de socializare, în special pe Instagram și Facebook. Utilizatorii au raportat ștergeri generalizate ale conținutului lor, traduceri care au inserat cuvântul „terorist” în profilurile palestiniene de pe Instagram, hashtag-uri suprimate și, mai ales, ascunderea comentariilor care conțin emoji-ul cu steagul palestinian. Aceste acțiuni au ridicat semne de întrebare cu privire la libertatea de exprimare și la practicile de moderare a conținutului pe aceste platforme – care nu sunt la primul caz de acest gen.
Utilizatorii au raportat 7amleh, un grup palestinian pentru drepturile digitale care colaborează în mod oficial cu compania mamă a Instagram și Facebook, Meta, că platformele au marcat și au ascuns comentariile care conțin emoji-ul steagului palestinian ca fiind „potențial ofensatoare”.
Acest lucru a dus la preocupări semnificative în rândul comunității palestiniene și al susținătorilor acesteia, care susțin că utilizarea unui emoji cu steag nu ar trebui să fie considerată ofensatoare sau dăunătoare. În special, steagul palestinian în sine nu are nicio asociere oficială cu Hamas, grupul militant responsabil pentru atacul din 7 octombrie, și este anterior grupului cu zeci de ani.
Unele dintre comentariile ascunse analizate de The Intercept conțineau doar emoticoane și niciun alt text. Într-unul dintre ele, un utilizator a comentat un videoclip Instagram al unei demonstrații pro-palestiniene din Iordania cu emoticoane de inimă verde, albă și neagră, care corespund culorilor steagului palestinian, alături de emoticoane ale steagurilor marocan și palestinian. Într-un altul, un utilizator a postat doar trei emoji cu steagul palestinian. O altă captură de ecran văzută de The Intercept a arătat două comentarii ascunse constând doar din hashtag-urile #Gaza, #gazaunderattack, #freepalestine și #ceasefirenow.
Cum se apără platformele de social media
Întrebată despre acest caz, Meta și-a apărat acțiunile citând politica sa privind organizațiile și persoanele periculoase, care desemnează Hamas ca organizație teroristă.
Compania a confirmat că a ascuns comentariile care conțin emoji-ul cu steagul palestinian în anumite contexte „ofensatoare” care încalcă regulile companiei.
Cu toate acestea, rămâne neclar modul în care platforma stabilește dacă utilizarea emoji-ului steagului este suficient de ofensatoare pentru a fi suprimată. După cum a arătat The Intercept, unele comentarii ascunse care conțineau emoji-ul steagului palestinian nu făceau referire la Hamas sau la orice alt grup interzis. De fapt, unele comentarii constau doar din emoji, în timp ce altele includeau hashtag-uri legate de situația din Gaza și Palestina.
În timp ce conflictul din Orientul Mijlociu continuă să fie o problemă care divizează și are o încărcătură emoțională, rolul platformelor de socializare în facilitarea sau limitarea discursului este analizat cu atenție. Marcarea emoji-ului cu steagul palestinian în conținut ridică întrebări importante cu privire la libertatea de exprimare și la responsabilitatea companiilor de tehnologie în modelarea conversațiilor online. Într-o epocă în care drepturile digitale sunt extrem de importante, deciziile luate de platforme precum Instagram și Facebook au implicații semnificative asupra discuțiilor globale și asupra capacității indivizilor de a-și exprima opiniile. Lipsa de claritate în determinarea a ceea ce constituie un context ofensator rămâne un punct de dispută.
1 Comentariu
Articole asemănătoare
Mai puțin de jumătate dintre britanici, italieni și francezi au încredere în mass-media
Situație tensionată la The Washington Post. Doi jurnaliști premiați cer schimbarea conducerii
Putin transmite României că Rusia este deschisă la „dezvoltarea unor relații reciproc avantajoase”
Spectacol mediatic de zile mari: CCR dezbate respingerea cererii de revocare a șefei DNA de către Klaus Iohannis
Poza lui Winston Churchill dispăruse de pe Google. Misterul a fost însă rezolvat