Încă un stat ex-sovietic e cuprins de tulburări – spre nemulțumirea Rusiei. Protestele din Kazahstan, explicate

După căderea blocului sovietic, Kazahstanul s-a remarcat ca fiind, printre statele din Asia Centrală, „very nice” – cum ar spune Borat, personajul fictiv creat de Sacha Baron Cohen. În media internațională, Kazahstanul e descrisă ca un stat stabil, cu o economie înfloritoare și o societate educată – până acum câteva zile, când protestele au cuprins țara.

Mai mult, se pare că protestele, care au potențialul de a aduce schimbări în sistemul Kazahstanului, au atras atenția partenerilor statali, aflați în sfera de influență a Kremlinului. La cererea președintelui Tokayev, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) – o alianță militară a Rusiei, Belarusului, Armeniei, Kazahstanului, Kârgâzstanului și Tadjikistanului – a anunțat că va trimite forțe pentru a „stabiliza” țara din Asia Centrală.

Esența nemulțumirilor

O creștere a prețurilor la carburanți a determinat izbucnirea revoltelor duminică, 2 ianuarie, în vestul Kazahstanului. Mulți kazahi și-au instalat sisteme GPL la mașini datorită costului scăzut, însă eliminarea plafonării prețului la gazul lichefiat chiar de la începutul anului a dus la o explozie a prețurilor. Totuși, există posibilitatea ca majorarea costurilor carburanților să fie doar o picătură dintr-un val mai mare de nemulțumiri.

În ciuda imaginii de stat ex-sovietic care a înflorit, situația economică a Kazahstanului a început să se degradeze în ultimii ani. La sfârșitul anului trecut, inflația s-a apropiat de 9% – cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani –, forțând banca centrală să majoreze ratele dobânzilor la 9,75%. În plus, imaginea unei societăți echilibrate a fost strâns controlată de regimul instituit de președintele fondator al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, care a demisionat în 2019 și l-a introdus pe Tokayev la președinție.

Însă regimul condus de Nazarbayev – care deși a demisionat, deținea până la proteste funcția pe viață de șef al Consiliului de Securitate al țării – nu doar a ”înfrumusețat” imaginea Kahastanului. Conform The Guardian, nemulțumirea oamenilor vine din corupția și nepotismul pe care președintele fondator al statului le-a întreținut pe tot parcursul lungului său mandat.

În fapt, protestatarii au încercat miercuri să demoleze un monument al fostului președinte, aflat în orașul kazah Taldykorgan.

Imaginea Kazahstanului, zguduită de proteste

Starea de urgență a fost declarată în capitală, Almaty, și în provincia Mangistau, bogată în petrol, pe măsură ce violențele au crescut. Până acum, au fost confirmați opt morți și sute de persoane au fost rănite în confruntările dintre protestatari și forțele de poliție.

Protestele au reizbucnit miercuri, după ce guvernul și-a anunțat demisia de urgență. Ca peisajul să fie complet, președintele Kassym-Jomart Tokayev i-a numit pe manifestanți ”teroriști”, a acuzat că în spatele protestelor s-ar afla provocatori autohtoni și străini, iar Monitorul web NetBlocks a remarcat o „încărcare a internetului la scară națională”, menționând că „incidentul ar putea limita grav raportarea [media – n.r.] protestelor antiguvernamentale în creștere”.

În ciuda tentativei statului kazah de a bloca schimbul de informații, videoclipuri cu violența din stradă și ciocnirile dintre forțele de ordine și manifestanți au reușit să se răspândească în întreaga lume, cu precădere prin intermediul social media. În plus, mai multe clădiri au fost distruse de manifestanți. Printre ele se numără și sediul postului național de televiziune de stat „Kazahstan” din Alma-Ata, care a fost cuprins de flăcări, în timp ce angajații au fost bătuți.

Vizat ar fi fost și aeroportul din Almaty, care a fost confiscat de protestatari.

Rusia și aliații săi intervin 

Miercuri seară, Tokayev a anunțat că a cerut sprijinul militar al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), controlată de Rusia.

„Având în vedere că aceste bande teroriste sunt în esență internaționale, au urmat un antrenament serios în străinătate, atacul lor asupra Kazahstanului poate și trebuie privit ca un act de agresiune. În acest sens, bazându-mă pe tratatul de securitate colectivă, am făcut astăzi un apel la șefii statelor CSTO să ajute Kazahstanul în depășirea acestei amenințări teroriste”, a spus Tokayev într-o declarație publică.

Iar răspunsul nu s-a lăsat așteptat prea mult. La scurt timp, Armenia – care conduce în prezent CSTO – a declarat că va trimite forțe de păstrare a păcii în Kazahstan. Premierul armen, Nikol Pashinyan, nu a menționa numărul militarilor detașați și nici țările de proveniență, însă răspunsul CSTO nu este neapărat o surpriză.

Situația din Kazahstan stârnește îngrijorări pentru Rusia, întrucât o altă țară din fostul bloc sovietic, cu care împarte o graniță mare, cedează în fața tulburărilor politice. Înainte ca Tokayev să solicite ajutorul partenerilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Kazahstanul își poate rezolva propriile probleme și este important ca nimeni să nu intervină din exterior.

Deși Peskov a folosit un limbaj mai blând decât Tokayev, care a care a pus violența pe seama provocatorilor străini, Rusia a acuzat anterior Occidentu că a alimentat revoluții în țări precum Georgia și Ucraina, aflate și ele în sfera de influență a Kremlinului.