Președintele Lukoil a murit după ce a căzut de la o fereastră. Istoria Rusiei privind defenestrarea

Numele Lukoil, al doilea mare producător de petrol din Rusia, este legat în aceste zile de un deces. Președintele companiei, Ravil Maganov, a murit după ce a căzut de la fereastra unui spital din Moscova, joi. Publicațiile din Rusia, precum RBC.ru, susțin că incidentul a avut loc în jurul orei 7:30, dar și că investigatorii iau în considerare varianta unei sinucideri.

Deși informația nu a fost confirmată încă oficial, dacă știrea este adevărată, Maganov este unul dintre numeroșii oameni importanți din Rusia care și-au găsit sfârșitul căzând de la fereastră.

Istoria lungă a ferestrelor rusești: din epoca modernă până în prezent

Este greu de stabilit dacă ferestrele rusești nu sunt rezistente sau dacă este o metodă foarte populară prin care rușii au tendința de a-și lua viața. Ceea ce se știe, însă, este că în ultimii ani au existat numeroase cazuri în care oamenii au murit după ce au căzut de pe o clădire. Oameni care nu păreau să aibă vreun motiv aparent pentru a-și pune capăt zilelor sau oameni care au fost implicați în afaceri ciudate.

Am scris, anul trecut, despre unele cazuri similare cu cel al președintelui Lukoil. Coincidență sau nu, cel puțin trei dintre aceste cazuri s-au petrecut într-un spital. Alții au căzut de la ferestrele apartamentelor lor. Unele cazuri au fost rapid declarate sinucidere, altele nu au avut parte nici măcar o decizie oficială. Medici, oameni de știință, personalități politice și jurnaliști au murit după ce au experimentat una dintre cele mai dureroase și înfricoșătoare morți: prin cădere.

„Defenestrarea”, după cum mai este cunoscut actul de a arunca pe cineva pe fereastră, nu este nou. De fapt, a fost folosit în mod obișnuit în țările occidentale, la începutul perioadei moderne a istoriei, ca formă de pedeapsă. Țările estice, după cum explică acest articol publicat în Journal of Modern History, foloseau o formă mai rudimentară pentru a pedepsi nesupunerea politică – căderea dintr-un turn.

Defenestration of Prague, 1618 / sursa foto: Britannica

„În istoria Rusiei din această perioadă găsim, de asemenea, deși mai puțin frecvent, alte forme de căderi ca pedeapsă, inclusiv defenestrarea și căderile de pe scări (…) Un astfel de episod macabru a avut loc în timpul revoltei Streltsy din 1682, când gărzile rebele au împins doi nobili în jos pe așa-numita Scară Roșie din Kremlin, unde și-au găsit moartea pe sulițele mulțimii adunate dedesubt. Doi emisari papali care au asistat la această pedeapsă violentă în inima Moscovei au descris evenimentele într-o scrisoare către Curie – și, în mod interesant, s-au referit la căderea de pe scări ca fiind o defenestratio”, se arată în document.

Și, deși locurile pot varia în Europa – turnuri și scări în partea de est, ferestre în partea de vest -, ele par să aibă o semnificație pentru cei care comiteau actele. Asta i-a determinat pe istorici să creadă că defenestrarea a dobândit, în perioada modernă, o componentă ritualică, elementul de umilință pe care actul îl avea asupra victimei fiind o parte centrală a acestuia.