Ghidul practic de Fact-Checking – primul instrument util din România, destinat depistării știrilor false

Suntem înconjuraţi de informaţii şi ştiri, unele dintre ele false, care ne fac un deserviciu, noua înşine dar şi nouă, ca societate. În contextul în care informaţiile vehiculate în spaţiul public ne afectează direct şi ne ajută să luăm diverse decizii, este important să învăţăm, cum să ne dezvoltăm o gândire critică şi să recunoaştem, ba mai mult, să combatem fenomenul ”fake news”.  Cât de periculos este fenomenul știrilor false? Cum ne afectează? Cum filtrăm informaţiile care ne bombardează zilnic?

„Fake news” este un concept uşor de folosit dar complicat. Este diferenţiat de ”false news”. ”Fake news” este un element de propagandă cu interese clare, o manipulare, mai nociv decât o ştire falsă. Dacă vorbim despre fenomenul dezinformării, ne putem referi la ultimul incident mai notabil, incendiul de la Catedrala Notre-Dame din Paris. În spaţiul public au apărut multe informaţii cum că ar fi fost incendiată de către migranţi musulmani sau de către preşedintele Macron pentru a combate protestul ”vestelor galbene” sau pentru Uniunea europeană este o societate decadentă, netradiţională şi ar fi o mână a providenţei la mijloc.

Totodată, dezinformarea ne poate afecta inclusiv deciziile politice și este extrem de periculoasă, întrucât provoacă panică, ne împinge să luăm decizii greşite şi să ne schimbăm parţial sau total alegerile personale. Sintagme precum „România – colonia Occidentului”  devin virale şi sunt nocive pentru că ne afectează viziunea politică dar şi deciziile de zi cu zi. Pentru că foarte mulţi oameni nu au gândire critică şi nu înţeleg rolul NATO şi UE pot ajunge să voteze viziuni extremiste şi pro-ruse, acesta fiind un risc major.

Ghidul practic de Fact-Checking

Trebuie să nu uităm că există o întreagă paletă de actori, fabrici de troli care acţionează pentru a dezinforma şi persoane care ajung să creadă în dezinformare ca un instrument util de propagandă, aşa numiţii „idioţi utili” care cred în teoriile conspiraţioniste. Totodată, multe ştiri false sunt comerciale, iar impactul dezinformării este, de regulă, unul masiv. Astfel, devine necesar să identificăm dezinformarea iar pentru asta trebuie să ne dezvoltăm gândirea critică. Invidiul tinde să creadă informaţiile care îi convin şi îi confirmă prejudecățile, însă e important să facem un pas înapoi când citim ceva care ne trezeşte o stare de panică sau dezgust şi să verificăm informaţia din mai multe surse.

În acest sens, în România puteam consulta acum ”Ghidul practic de Fact-Checking”. Acest prim volum lansat de un think-tank românesc, poate fi util celor interesați să îşi dezvolte o gândire critică. Aici aflăm informații despre cum depistăm dacă o fotografie sau un video au fost trucate, cum verificăm informaţiile online şi cele de pe Wikipedia inclusiv.

Ghidul, dezvoltat de mai mulți experți în comunicare, jurnalism și intelligence, reprezintă astfel un instrument practic important pe care îl are acum la îndemănă publicul pentru a se păzi de știrile false.