Elevii și studenții sunt cei care se implică cel mai mult în viața civică și politică pe internet

Institutul Național de Statistică a desfășurat, pentru prima oară până acum, o cercetare cu privire la scopul pentru care românii folosesc internetul, dar și la implicarea lor pe internet în viața politică și civică a statului. Rezultatele statisticilor oferă o viziune concludentă despre activiățile românilor în mediul online și, deși nu sunt șocante, acestea sunt promițătoare.

Studiul se numește ,,Accesul populației la tehnologia informației și comunicațiilor – România 2019„. Eșantionul a fost format din 10.188 de gospodării, ale căror membrii au fost intervievați față în față, cu condițiile ca ei să aibă între 16 și 74 de ani și să folosească internetul. Cercetările au demonstrat, pentru început, faptul că procentul gospodăriilor cu acces la internet a crescut de la 72,4, în 2018, la 75,7, în acest an. Bineînțeles, majoritatea dintre acestea (61,8%), aparțin mediului urban. De asemenea, în privința structurii pe sexe, singura diferență notabilă o reprezintă faptul că femeile caută mai multe informații despre sănătate decât bărbații; în rest, diferența în cadrul celorlalte scopuri, precum participarea la rețele de socializare sau găsirea de informații despre bunuri sau servicii, nu sunt notabile. În lucrarea redactată de către cercetători se afirmă:

,,Se poate spune că, în general, preocuparea femeilor şi bărbaţilor pentru cele mai importante activităţi ale “navigării” pe internet, este destul de apropiată, excepţie făcând găsirea de informaţii despre sănătate unde persoanele de sex feminin (52,6%) depăşesc cu 20,1 puncte procentuale persoanele de sex masculin (32,5%).”

Totuși, cel mai interesant punct al anchetei îl constituie statistica despre participarea civică și politică a cetățenilor pe internet. După cum arată statisticile, cea mai activă categorie a populației este cea a tinerilor, fiind constituită din elevi și studenți. Potrivit edupedu.ro, se pare că 14,5% dintre aceștia au folosit internetul pentru a-și exprima opiniile civice sau politice, a se implica în acțiuni de acest fel sau pentru a semna petiții privitoare la diferite probleme cetățenești. Ei sunt urmați îndeaproape de către salariați (13,7%), șomeri (12,7%), iar ultimele locuri sunt ocupate de patroni (5,8%) și pensionari (5,4%). Acest rezultat vine în continuarea prezenței considerabile la vot din partea tinerilor în cele 3 scrutinuri care au avut loc în 2019.

În orice caz, nu este deloc surprinzător faptul că tinerii vor să se manifeste în mediul online, dată fiind tendința de migrare a realului spre digital. Este într-adevăr benefic faptul că există o clasă de tineri dornici să-și afirme existența civică și politică, însă trebuie luată în considerare și ușurința cu care cineva se poate implica în orice pe internet. Se pune întrebarea dacă există această disponibilitate de implicare și în afara lui.