Două posturi de televiziune, două realități diferite: Antena 3 și Realitatea, discursuri duse la extrem

Dacă deschizi televizorul și schimbi de la un post la altul, pare că trăiești în țări diferite: unii alimentează niște scenarii conspiraționiste, în timp ce alții adoptă o poziție poate prea fermă împotriva unei instituții vitale statului, care poate duce la discreditarea ireversibilă a acesteia. Niciunul dintre aceștia, însă, nu așteaptă un răspuns oficial din partea autorităților.

De la ”stat paralel” la ”realitate paralelă”

Era normal ca actorii politici să încerce să întoarcă evenimentele în favoarea lor, însă jocurile au fost umbrite de o problemă mult mai mare: persistarea unor simptome cauzate aparent de gazele folosite de țestoase. Evident, Partidul Social Democrat pare să ignore că medicii încep să își ridice și ei semne de întrebare cu privire la persistența anumitor afecțiuni, chiar și la cinci zile de la eveniment. Nici domnul Raed Arafat nu pare să fie îngrijorat – deși aceleași gaze s-ar mai fi folosit în istoria recentă a României, este evident că nu au fost atâtea persoane care au solicitat atenția doctorilor.

Cum spuneam, formațiunea politică a lui Liviu Dragnea, prin rețeaua de comunicare a partidului, pare că trăiește o realitate paralelă. În timp ce Parchetul, președintele, societatea civilă și alte publicații pun accent pe necesitatea unei anchete clare – întrucât ”fenomenul 10 august” a adus după sine nu numai o periclitare a imaginii Jandarmeriei Române (construită greu), ci și un pericol asupra sănătății cetățenilor -, publicații apropiate coaliției de guvernare vorbesc despre cu totul altceva: organizații paramilitare, lovituri de stat și teroriști, ignorând parcă faptele concrete, imaginile cu jandarmi golind butelii întregi de gaz direct spre fețele protestatarilor, aplicarea loviturilor asupra unor persoane cu mâinile ridicate și nerespectarea legitimației de presă.

Antena 3 a insistat înainte și după proteste pe ideea unei lovituri de stat, scenariu care însă n-a putut fi probat sub nicio formă, dar care sigur a asmuțit publicul împotriva protestatarilor, fie ei pașnici sau violenți. Ulterior, s-a încercat punerea în scenă a unui scenariu desprins din telenovele: un jandarm vizibil emoționat, ”coleg al femeii jandarm” și ”mărturii cutremurătoare”. Exprimarea poate induce privitorul în eroare: bărbatul nu este cel prins în mijlocul unor protestatari violenți, alături de tânăra care s-ar fi vehiculat că urma să rămână paralizată, ci pur și simplu un alt jandarm. 

sursa: Antena3.ro
sursa: YouTube

Ai crede că la capătul opus e mai bine

Nici extrema cealaltă nu este de lăudat: blamarea exclusiv a Jandarmeriei pentru evenimentele de pe 10 august și legitimarea prin ignorare a unor acte de violență asupra angajaților unei instituții. Este cazul Realitatea TV, aflată la polul opus Antenei 3, DCNews.ro, Sursazilei.ro, Luju.ro și toți comunicatorii din această sferă. Nu este rar întâlnit în discursul utilizatorului de Facebook care se întâmplă să fie și fan Intact Media Group să folosească retorica: ”Dar despre veșnic-insolventa Realitatea de ce nu vorbiți?”. Într-adevăr, deși Antena și postul lui Cozmin Gușă au vederi aparent total diferite (lucru relevat și de titlurile regăsite în cele mai vizionate emisiuni, ”Sinteza Zilei” cu Mihai Gâdea și ”Jocuri de putere” cu Rareș Bogdan”), cele două au un punct comun: extremismul.

sursa: Realitatea.net
sursa: YouTube

Foarte rar se întâmplă ca vreo persoană din platou să aducă dovezi, lansând mai repede niște teorii pentru care CNA-ul s-a și autosesizat, iar dacă se întâmplă să existe persoane cu puncte de vedere diferite, aceștia vor fi mai mereu întrerupți de ceilalți, uneori chiar brutal, precum în emisiunea lui Rareș Bogdan de pe 15 august, când Alexandru Căutiș – cel căruia colonelul Cătălin-Răzvan Paraschiv, comandantul Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş, cunoscut de la proteste ca „omul în alb”, i-a acordat un interviu – a plecat din platou, după 30 de minute de contre verbale cu Oreste Teodorescu. „Asta nu e presă. Nu poți ataca un om așa. Ascultați interviul pe care i l-am luat omului ăstuia și care explică tot. Plec. Pa, la revedere!”, a spus Căutiș. 

„Pa, pa Alex, la revedere! Te așteaptă Antena 3, Alex! Du-te la Antena 3. Ești așteptat acolo. Fii bărbat du-te acolo. Să ne mai cauți peste 20 de ani! (…) Este o încercare abjectă de a deturna sensul discuției noastre, de a ține 10 oameni în platou, ascultând o imbecilitate fără subiect, fără predicat, fără nimic. El ne vorbește despre un interviu pe care el încă nu l-a scris. Deja se rostogolește o teză că omul acesta este marele alb (…) Pleacă mă de aici! Nu mai sta aici, prietene! Du-te!”, a afirmat Oreste.

În seara de 10 august, în timp ce Denise Rifai și Rareș Bogdan transmiteau live din Piața Victoriei, burtiera titra „Jandarmii, garda pretoriană a lui Dragnea”.

Jurnalismul agresiv se vinde

Audiențele vorbesc de la sine: atât Antena 3, cât și Realitatea TV, se clasează în top, la diferențe mari față de următoarele posturi de televiziune. Au ținut sus numărul de telespectatori atât în timpul manifestației de vineri, cât și după. De exemplu, în cele mai multe ore, A3 a fost cel mai urmărit post de știri la nivelul întregii țări. În două ore, România TV a fost peste, dar diferențele între stații nu au fost semnificative, conform Paginademedia.ro.

TVR1 și Digi24, care se poate spune că în acest caz au încercat să păstreze o obiectivitate, s-au situat ceva mai jos în grilă. Pe tot parcursul serii de 10 august, cele două posturi s-au aflat pe antepenultimul și penultimul loc, ”întrecute” doar de B1TV.

Ar fi de notat că, deși România stă mai bine când vine vorba de presă decât statele învecinate, un raport din 2017 realizat de Freedom House arată că țara noastră a înregistrat un declin pe scara ”independenței presei”, de la 42 (cât era în 2015) la 38 (din 2016). Specialiștii spun că obiectivitatea jurnaliștilor este pusă în pericol de către relațiile strânse dintre politicieni, oameni de afaceri și media.

Interesele, cu toate astea, s-ar putea să fie mai repede de ordinul banilor decât a aservirii politice, însă în ambele cazuri enumerate vorbim despre o periclitare a imaginii unor televiziuni importante, prin abordarea unui discurs cel puțin îndoielnic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *