Distopia afgană îngrijorează presa din România: preluarea puterii de către talibani stârnește „haos”
Situația din Afganistan nu mai este despre retragerea trupelor americane și ale aliaților săi din teritoriu, care marchează încheierea celui mai longeviv război în care SUA s-au angrenat. Este, așa cum remarcă și presa din România, despre tragedia afganilor, care s-au culcat în timpul unei democrații (șubrede, ce-i drept) și s-au trezit într-un califat.
Gravitatea situației, redată de presa din România
Spre deosebire de alte evenimente majore în care România a fost implicată militar, prăbușirea sistemului democrat afgan nu a stârnit o dezbatere în mass-media. În schimb, centrală a devenit drama oamenilor de zi cu zi – cu precădere a femeilor, care își vor pierde toate libertățile câștigate în ultimele două decenii.
„Imagini șocante”, „guvernul s-a prăbușit”, „aeroportul este blocat” sunt doar câteva dintre expresiile întâlnite în articolele publicate în ultimele două, trei zile. Sunt frapante imaginile cu disperarea oamenilor de a se urca în puținele avioane civile care au decolat în aceste zile, sau starea de confuzie cu care se confruntă fiecare afgan, surprinsă în mai multe filmări de alți trecători.
„Haos” este însă cuvântul care descrie cel mai bine situația și care se regăsește în fiecare articol publicat de la fuga președintelui Ashraf Ghani. „Haos pe aeroport în Kabul. Imagini șocante cu sute de afgani care încearcă să se urce într-un avion”, titrează Digi24, în timp ce Hotnews scrie: „Scenele de haos continuă pe aeroportul din Kabul, unde oamenii așteaptă să fugă din țară. Talibanii declară sfârșitul războiului. Trump cere demisia lui Biden”.
Femeile, cele mai expuse în fața noului regim
Femeile sunt cele mai vulnerabile în fața talibanilor, care „sunt cunoscuți pentru linia islamistă dură adoptată”.
„Când au condus ultima oară țara, între 1996 și 2001, talibanii au impus legea Sharia, o interpretare strictă a legii islamice. Adică, femeile nu pot lucra, nu pot ieși din locuință fără să fie însoțite de un bărbat și trebuie să aibă tot timpul fața acoperită în public. Pentru fete, școala nu mai este o opțiune, accesul fiind interzis”, scrie Libertatea, într-un articol despre prăbușirea speranțelor tinerelor femei cu privire la dobândirea independenței în societate.
Deși talibanii încă nu au anunțat nicio măsură oficială în acest sens, circulă informații conform cărora talibanii merg din casă în casă și fac liste cu femeile necăsătorite, cu vârste între 12 și 45 de ani. Presa din România a preluat un articol din presa internațională, în care două surori, dintre care una jurnalist pentru o instituție media non-afgană, povestesc scenele distopice.
„Ni se spun lucruri teribile. Unchiul nostru tocmai a scăpat din Mazar-i-Sharif şi ne-a vorbit despre talibanii care şi-au injectat heroină în faţa tuturor, înainte de a tăia capul celor pe care îi consideră adversari şi duşmani (…) Dacă ar ajunge talibanii, probabil că am fi obligate să ne căsătorim. Știm că și aici, la Kabul, fac liste reale cu numele tuturor fetelor necăsătorite”, au povestit cele două, conform Mediafax.
Nu este clar dacă infromațiile sunt reale, însă multe femei au fost obligate să renunțe la locurile de muncă și educație.
Digi24 relatează, citând The Guardian, că deși „liderii talibani au declarat că vor respecta drepturile femeilor, iar politica noii conduceri a țării va fi ca «femeile să aibă acces la educație și la muncă»”, „realitățile din orașele cucerite de talibani și poveștile tulburătoare ale femeilor afgane evidențiază faptul că drepturile și libertățile femeilor sunt trecute prin filtrul politicii noului «Emirat Islamic al Afganistanului» și anulate acolo unde acestea nu sunt în acord cu viziunea noilor conducători”.
În pericol sunt și femeile care profesează ca jurnaliști – cu atât mai mult dacă sunt necăsătorite. O tânără jurnalistă din Afganistan a povestit pentru The Guardian, conform Digi24, că a fost nevoită să fugă de acasă atunci când talibanii au capturat orașul în care locuia. Aceasta povestește că a fost îndemnată să se ascundă și să nu răspundă la numere de telefon, dar și că simpatizanții talibanilor ar fi dorit să o pedepsească.
„Decizia mea de a-mi părăsi casa și viața nu a fost planificată. S-a întâmplat foarte brusc. În zilele trecute, întreaga mea provincie a căzut în mâna talibanilor. Singurele locuri pe care guvernul le controlează în continuare sunt aeroportul și câteva birouri de poliție. Nu sunt în siguranță pentru că sunt o femeie de 22 de ani și știu că talibanii forțează familiile să-și dea fiicele ca soții pentru luptătorii lor. De asemenea, nu sunt în siguranță pentru că sunt jurnalist de știri și știu că talibanii vor veni să mă caute pe mine și pe toți colegii mei”, a povestit aceasta, care susține că talibanii vor încerca să se răzbune pe jurnaliști pentru reportajele lor.
Interesul presei din România vizavi de subiect e de înțeles: nu numai că Armata română a investit timp și resurse în susținerea partenerilor americani, dar și populația rezonează cu scenariul distopic. În ciuda faptului că nu împart mai nimic din punct de vedere cultural, probabil că românii sunt capabili să își imagineze, dată fiind istoria recentă, ce presupune schimbarea unui regim.
Cred că un război este mai degrabă „lung”, decât „longeviv” (cum scrie în articol).