Diana Șoșoacă contribuie la propaganda rusă anti-Ucraina prin discreditarea NATO

Senatoarea Diana Șoșoacă și-a construit deja o imagine publică care, deși nu-i face cinste, o propulsează în atenția publică – fie ea negativă sau pozitivă. Însă unele dintre declarațiile avocatei ex-AUR depășesc uneori amuzamentul unora sau admirația altora, în special atunci când promovează un narativ toxic, care nu numai că macină societatea românească, dar contribuie la propaganda rusă.

Nu au fost puține situațiile în care, citind articole despre Șoșoacă, m-am întrebat dacă știe că hrănește mașinăria de propagandă a Kremlinului.

Însă Rusiei îi convine acest om de paie (dacă-i și pe moca, și mai bine). De când Șoșoacă a devenit relevantă pentru public, organul oficial de propagandă în România, Sputnik, s-a umplut de articole cu senatoarea – inclusiv pe unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru Rusia, Ucraina.

Rusia nu susține un tratat româno-ucrainean. Șocant, nu?

Marți, Senatul României a adoptat, în calitate de for decizional, acordul de cooperare dintre România și Ucraina. Printre altele, acordul vizează achiziţia de armament şi de tehnică militară, precum și întreținerea acestuia, conform DefenseRomania.

Doar 13 senatori au fost împotrivă, în timp ce patru s-au abținut. Diana Șoșoacă s-a aflat printre cei împotriva acordului, date fiind declarațiile făcute în plenul Parlamentului și citate, culmea, de Sputnik.

Printre altele, senatoarea susține că un astfel de acord ar transforma România în „carne de tun”, întrucât statul care ar ataca Ucraina nu ar fi unul NATO, ci Rusia, care are parteneriat cu China. „Nici nu vreau să îmi închipui ce se întâmplă în cazul în care Ucraina ar fi atacată de Rusia iar noi am fi obligați să ne luptăm cu Rusia! Până ajunge NATO aici cred că ne spulbera de pe fața pământului”, a spus Șoșoacă, în fața colegilor senatori.

Moscova, care finanțează organul oficial de propagandă externă al Moscovei în România, Sputnik, are tot interesul ca acordul adoptat marți să fie discreditat prin frică. În fond, tensiunile recente dintre NATO și Rusia au fost din cauza prezenței trupelor ruse la granița estică, într-o încercare de intimidare comună Moscovei.

Mai mult decât atât, consolidarea relațiilor dintre statele membre NATO și Ucraina reprezintă un pericol pentru Rusia, care mizează pe punctele slabe ale Ucrainei, pe care le-a exploatat din 2013 până în prezent. Tot ieri, Spuntik publica un articol cu o declarație făcută de Putin, care susține că America s-a aflat în spatele unei ”lovituri de stat” în Ucraina în 2014 – exprimare folosită de liderul de la Kremlin și în timpul conferinței de presă de la Geneva -, dar și că statele europene au susținut acțiunea subversivă involuntar.

Într-un alt articol, Sputnik scrie că președintele rus a declarat că NATO își consolidează prezența în apropierea frontierelor ruse. Declarațiile recente ale lui Putin și ale altor oficiali ruși au fost catalogate de presa internațională drept pretexte pentru ca Rusia să-și consolideze prezența militară în regiune, dat fiind că în urmă cu trei săptămâni, ministrul Apărării rus a afirmat că vor fi înființate 20 de noi unități în vestul țării în acest an pentru a contracara ceea ce pretinde că este o amenințare în creștere din partea NATO, conform Euronews.

Delirul fricii

Diana Șoșoacă are, la rândul său, un interes: să fie în continuare în centrul atenției. Din această perspectivă, discursul adoptat ieri are dublu potențial: electoratul său o poate lăuda în continuare că ”spune adevărul”, în timp ce restul pot să o critice pentru diminuarea rolului României în NATO și UE

„Carne de tun” este expresia pe care Șoșoacă a folosit-o și-n descrierea postării de pe pagina sa de Facebook pe aceeași temă. Urmăritorii au răspuns în același ton: sunt frecvente comentariile care acuză că România a ajuns „o colonie” – oare ce mai face Liviu Pleșoianu? -, dar și că românii au fost „întotdeauna” sacrificați în conflicte.

Totuși, se remarcă că articolele despre intervenția telefonică de ieri din Senat nu au existat (cu excepția celui de pe Sputnik), nu numai pentru că Șoșoacă nu mai reprezintă interes pentru media, ci și pentru că subiectul în sine nu este de interes major pentru publicul din România. Însă narativele toxice pe care le promovează nu sunt încă un val care a trecut, dat fiind faptul că acestea se pot răspândi cu ușurință pe rețelele de socializare – principala metodă de comunicare a senatoarei cu susținătorii săi.