Dezinformarea online este o preocupare globală, potrivit unui studiu UNESCO

Într-o lume în care peisajul digital a devenit principala sursă de informare pentru miliarde de oameni, preocupările legate de impactul dezinformării online au atins cote alarmante. Un studiu global recent realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a pus în lumină gravitatea problemei: peste 85% dintre respondenți și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la consecințele dezinformării online, iar 87% dintre aceștia consideră că aceasta a provocat deja daune peisajului politic din țara lor.

Sondajul, comandat de UNESCO și realizat de compania de sondaje Ipsos în 16 țări, inclusiv în Statele Unite, a arătat că 56% dintre utilizatorii de internet se bazează în primul rând pe rețelele de socializare pentru a afla știri, depășind televiziunea și site-urile media tradiționale, conform The Guardian.

Această trecere la social media ca sursă dominantă de știri a stârnit îngrijorări din cauza nivelului mai scăzut de încredere în informațiile pe care le furnizează, în comparație cu mass-media tradiționale.

Inclusiv respondenții remarcă acest lucru: platformele de socializare au fost identificate ca fiind principalele terenuri de reproducere a informațiilor false în toate cele 16 țări analizate, 68% dintre respondenți indicându-le drept principalii vinovați. Această percepție a fost consecventă la toate grupurile de vârstă, mediile sociale și preferințele politice.

Sondajul a evidențiat, de asemenea, că dezinformarea și discursul instigator la ură sunt considerate amenințări tangibile de către majoritate, 85% dintre respondenți exprimându-și îngrijorarea cu privire la influența acestora. În plus, un procent copleșitor de 87% dintre respondenți consideră că dezinformarea a avut deja un impact substanțial asupra peisajului politic din țara lor și anticipează rolul acesteia în alegerile viitoare.

Ca răspuns la aceste preocupări, 88% dintre respondenți au solicitat intervenția guvernului și a autorităților de reglementare, iar 90% au cerut ca platformele de social media să ia măsuri împotriva acestor probleme. În special în timpul campaniilor electorale, 89% dintre cei intervievați au insistat asupra implicării guvernului și a autorităților de reglementare, iar 91% se așteptau ca platformele de social media să fie vigilente în protejarea democrației.

UNESCO a dezvoltat un plan, bazat pe șapte principii-cheie, de combatere a răspândirii galopante a dezinformării online și a discursului instigator la ură, având ca scop final protejarea integrității proceselor democratice și a peisajului informațional global. Planul este rezultatul unui proces de consultare fără precedent, care a încorporat peste 10 000 de contribuții din 134 de țări pe parcursul a 18 luni. Acesta semnifică un efort colectiv

Necesitatea unei reglementări eficiente pentru a combate influența pernicioasă a dezinformării online nu a fost niciodată mai evidentă. Pe măsură ce societățile continuă să se confrunte cu consecințele informațiilor false și ale discursului instigator la ură, este imperativ ca guvernele, autoritățile de reglementare și platformele de socializare să colaboreze pentru a stabili măsuri care să protejeze atât accesul la informații, cât și să susțină valorile esențiale ale libertății și democrației.